Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
După câteva secole de întrerupere a vieţii liturgice, sus, la Cetatea Neamţului, clopotele au răsunat din nou, chemând nemţenii la rugăciune şi meditaţie în vechea cetate a domnilor moldoveni, bastion militar al Moldovei şi al întregii creştinătăţi. După doi ani de muncă grea, în care fiecare piatră a fost aleasă şi spălată cu grijă pentru a fi apoi reaşezată în zid, vechea cetate a renăscut din propria cenuşă şi, alături de ea, a renăscut şi vechiul paraclis al cetăţii, unde ascultau Liturghia şi se spovedeau odinioară vechii domni ai Moldovei.
„În momentul în care am avut această idee, am avut binecuvântarea PF Părinte Patriarh Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, care însă ne-a spus să refacem cetatea, că este bine, dar să refacem neapărat şi paraclisul. Astfel că, după doi ani de muncă, am ajuns să redăm circuitului atât acest lăcaş de închinăciune, cât şi vechea cetate“, a spus primarul oraşului Târgu Neamţ, Decebal Arnăutu.
„Resfinţirea acestui paraclis înseamnă, în primul rând, redarea unui spaţiu liturgic, spaţiu care, o bună perioadă de timp, nu a fost folosit. Lucrul acesta este de mare importanţă deoarece va fi pentru toţi credincioşii de pe lângă Neamţ, şi nu numai, o emblemă a oraşului nostru. O cetate care a avut în ea un lăcaş de rugăciune ne arată nişte înaintaşi în ale credinţei noastre, nişte voievozi care aveau pe Dumnezeu în suflet şi în inimă. Fără prezenţa lui Dumnezeu în sufletele şi în inimile noastre nu am fi putut face nimic“, a explicat părintele profesor Mihai Vizitiu, consilier - Sectorul Învăţământ şi Activităţi cu Tineretul al Arhiepiscopiei Iaşilor.
Manifestările religioase au început de sâmbătă seara, când un sobor de preoţi, condus de pr. prof. Mihai Vizitiu împreună cu protopopul de Târgu Neamţ, pr. Ioan Dogariu, a oficiat slujba Privegherii, unde preoţi şi diaconi de la parohiile şi mănăstirile din Neamţ s-au rugat alături de credincioşi.
De asemenea, tot sâmbătă seara a avut loc şi o vizită a Înalt Preasfinţitului Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, în cetate, timp în care reprezentanţii autorităţilor locale i-au prezentat încăperile restaurate, precum şi planurile de viitor pentru vechiul monument istoric.
Duminică dimineaţă, manifestările religioase au debutat cu slujba Aghezmei şi a Sfântului Maslu. Un sobor de 30 de preoţi şi diaconi au participat la slujba de sfinţire a paraclisului şi apoi la slujba Sfintei Liturghii. Sute de persoane au participat sus, în cetate, iar alte sute au urmărit slujba la poalele cetăţii, pe ecranele uriaşe montate de autorităţi.
Soborul a fost condus de IPS Mitropolit Teofan alături de Preasfinţitul Ioachim Băcăuanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Romanului.
În cuvântul de învăţătură, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei a vorbit despre importanţa pe care cetatea a avut-o în decursul istoriei, dar şi despre rolul Neamţului în general, prin mănăstirile pe care le găzduieşte.
„Când suntem obosiţi şi împovăraţi de stres, unde mergem noi, dacă nu la mănăstirile Moldovei, care ne aşteaptă pe noi să intrăm în cetăţile lor şi acolo să găsim liniştea. Aici ne întărim, şi ne întoarcem înapoi în lume mai puternici decât am venit. Moldova poate nu este puternică economic, însă este Cetatea Culturii“, a spus în cuvântul de învăţătură Înalt Preasfinţitul Teofan.
„Neagra temniţă“, odată de groază, azi loc de atracţie
Odată ce momentul oficial dedicat deschiderii cetăţii s-a încheiat, mulţimea care a urcat la cetate a avut posibilitatea de a intra în spaţiile amenajate de către specialiştii din cadrul Complexului Muzeal Naţional Neamţ, colectiv coordonat de directorul Gheorghe Dumitroaia. Atât adulţii, dar mai ales copii prezenţi au fost încântaţi de Sala armelor, în care puteau admira săbii, scuturi, suliţe, arbalete, diverse arme de epocă, precum şi veşminte de luptă. De asemenea, spaţiile amenajate reflectă viaţa din epoca medievală în mai multe aspecte, pornind de la bucătărie şi Sala de provizii, monetărie, până la închisoare, „Neagra temniţă“, sau ieşirea secretă în caz de mari primejdii.
„Prin proiectul reabilitării Cetăţii Neamţ s-au dat în folosinţă aproape 30 de spaţii, dintre care sunt destinate publicului 22. În afară de spaţiul muzeal, avem şi un spaţiu dedicat artiştilor plastici, în «Turnul Artelor», cum a fost numit etajul din turnul de intrare al Cetăţii Neamţ“, a spus Gheorghe Dumitroaia.
„Avem 21 de spaţii muzeale care privesc istoria Cetăţii, astfel, este Sala de judecată, Camera de taină, Sala armelor, o aşa-zisă «Neagră temniţă», în turnul de sud-est, camera pârcălabului, camera domniţelor, bucătăria, spaţii de provizii, un lapidarium, închisoarea, monetăria, paraclisul «Sfântul Nicolae» ş.a.
Cred că aici sunt foarte multe informaţii referitoare la istoria cetăţii, precum şi la istoria întregii Moldove, mai precis din secolul al XIV-lea până în secolul al XVII-lea, din perioada de glorie a acestei cetăţi“, a menţionat Gheorghe Dumitroaia.
Expoziţia este complexă, astfel că, alături de obiecte, vizitatorii pot vedea şi planuri ale cetăţii, hărţi ale Moldovei, copii ale unor documente de pe vremea lui Ştefan cel Mare, în timpul căruia cetatea a cunoscut momente de glorie, fiind de neînvins.
„Sunt obiecte tridimensionale originale, dar şi copii. Este un mediu mai ostil obiectelor din materiale organice care se pot distruge, odată cu trecerea timpului, însă noi oferim publicului, mai ales copiilor, celor care sunt interesaţi şi îndrăgostiţi de istoria medievală, date privind trecutul acestui important obiectiv militar devenit acum monument. Este un spaţiu muzeal organizat după criterii pe care le respectă toţi muzeografii din această lume“, a spus Gheorghe Dumitroaia.
Referitor la valoarea exponatelor, directorul Complexului Muzeal Naţional Neamţ a spus că „toate exponatele sunt «scumpe» din punctul nostru de vedere, sunt importante pentru că sunt părţi ale istoriei noastre naţionale, este recuperarea trecutului nostru“.
Gheorghe Dumitroaia a menţionat faptul că expoziţia se referă în special la trecutul medieval, dar că este amintită şi istoria mai veche: „Aici sunt vestigii care amintesc prezenţa umană pe culmea Pleşului, pe acest versant, încă de acum 8.000 de ani, aşa cum dovedesc fragmentele ceramice care datează din neoliticul timpuriu, aproximativ 6.000 î.Hr., datate cu carbon 14, similare cu cele descoperite la Lunca şi la Oglinzi“.
Lupte între cavaleri la poalele Cetăţii
Meşterii populari şi cavalerii, alături de menestreli, au creat o atmosferă medievală la baza cetăţii. Printre meşteri s-a aflat şi Ionela Lungu, din Târgu Neamţ, care a fost gazdă pentru ceilalţi meşteri veniţi din întreaga Moldovă, dar şi din ţară: „Am adunat aici cei mai dragi meşteri populari din Asociaţia Meşterilor Populari din Moldova. Pentru că reprezint acest loc, am adus la târg figurine modelate din lut care reprezintă personaje din opera lui Ion Creangă, iar soţul meu, Costin Lungu, are bâte şi toiege de sărbătoare“.
Atmosfera medievală a fost creată şi de Ordinul Cavalerilor Lupi din Târgu Mureş care au reprezentat un punct de atracţie mai ales pentru copii. Aici putea fi văzută o întreagă panoplie de arme medievale pe care cavalerii le foloseau în lupte demonstrative, la care putea participa şi publicul. „Am fost la mai multe serbări medievale, la Oradea, Sighişoara, Hunedoara, Bistriţa, Alba Iulia, peste tot unde sunt cetăţi medievale. Noi, ca ordin al cavalerilor medievali, suntem foarte încântaţi de acest cadru al Cetăţii Neamţ. Cred că este o cetate foarte impunătoare şi cred că s-ar putea face lucruri extraordinare aici“, a spus conducătorul cavalerilor, Luca Ioan Eugen.
O istorie de peste 600 de ani
Cetatea Neamţ a fost construită în timpul lui Petru I Muşat (1375-1391), prima atestare documentară datând din 1395. În forma sa iniţială, compunându-se doar dintr-un fort central ce închidea o incintă străjuită de patru turnuri la colţuri, cetatea şi-a îndeplinit cu bine rolul de apărare până la mijlocul secolului al XVI-lea, când au început să fie folosite mai mult armele de foc.
Epoca de glorie a cetăţii de pe Culmea Pleşului este în timpul domniei lui Ştefan cel Mare (1457-1504), care, înţelegând rolul fortificaţiilor pentru creşterea capacităţii de apărare, a întărit cetăţile deja existente şi a construit altele noi, întreaga Moldovă fiind străjuită de un puternic sistem defensiv format din cetăţile Suceava, Hotin, Soroca, Orhei, Tighina, Cetatea Alba, Chilia.
Lucrările de la Cetatea Neamţ din vremea lui Ştefan au constat în supraînălţarea vechilor ziduri, ridicarea a patru bastioane în curtea exterioară şi construirea podului în formă de arc, sprijinit pe 11 piloni din piatră.
Prefacută în mănăstire de către Vasile Lupu şi apoi distrusă parţial în 1675, cetatea a mai scris o pagină de eroism în 1691, când a rezistat asediului armatei polone conduse de Ioan Sobieski.
(Oana Rusu, Silviuc Dascălu, sursa: www.ziarullumina.ro )
