Biserica Ortodoxă îi prăznuieşte astăzi, 21 mai, pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa, Elena. Constantin cel Mare, împărat roman (306-337), a devenit suveran al întregului Imperiu Roman după învingerea lui Maxentiu şi a lui Liciniu. În ziua premergătoare luptei cu Maxentiu, în anul 312, Constantin a văzut pe cer o cruce luminoasă şi o inscripţie: In hoc signum vinces (prin acest semn vei birui). Împăratul va însemna toate steagurile armatei sale cu semnul sfintei cruci şi va intra biruitor în Roma. Prin Edictul de la Milano (313) a acordat libertatea de cult a creştinismului, acesta devenind religie de stat în timpul lui Teodosie cel Mare.

Împăratul Constantin a convocat primul Sinod ecumenic la Niceea (325), unde după lungi dezbateri, învăţătura lui Arie a fost condamnată şi s-a adoptat formula că Fiul lui Dumnezeu este de o fiinţă cu Tatăl şi deci, din veci cu El. La sinod au fost alcătuite şi primele 7 articole ale Simbolului de credinţă (Crezul), a fost  fixată data Paştilor (prima duminică după luna plină, după echinocţiul de primăvară) şi s-au dat 20 de canoane referitoare la disciplina bisericească.

Sfântul Constantin cel Mare a fost botezat pe patul de moarte de către episcopul Eusebiu de Cezareea. A murit la scurt timp în Nicomidia şi a fost înmormântat în Constantinopol, în biserica ctitorită de el.

 

Împărăteasa Elena

Flavia Iulia Helena s-a născut în provincia Bitinia. În anul 293, generalul roman Constantiu Chlorus, la îndemnul împăratului Diocleţian, divorţează de împărăteasa Elena. Acesta nu se recăsătoreşte, ci trăieşte departe de atenţia publică, dar aproape de fiul său. A reuşit să descopere pe dealul Golgotei crucea pe care a fost răstignit Hristos. Potrivit tradiţiei, în urma săpăturilor s-au găsit trei cruci. Pentru a se identifica crucea pe care a fost răstignit Hristos, au atins cele trei cruci de un mort. Acesta a înviat în momentul în care a fost atins cu Crucea Domnului.

Împărăteasa Elena a zidit Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret şi multe alte sfinte locaşuri.

 

Semnificaţia numelor Constantin şi Elena

Numele Constantin este de origine latină şi vine de la constans, constantis ("constant", "ferm").
Elena - Străvechiul nume Helene este explicat de unii prin gr. helane ("torţă", "făclie", dar şi "foc sacru", la sărbătorile numite Heleneia, dedicate zeiţei Artemis), iar de alţii prin gr. hele ("lumina arzătoare a soarelui"). La mulţi ani tuturor celor care poarta aceste nume! 

 

Peste 1.800.000 de români îşi aniversează onomastica astăzi

Peste 1.800.000 de români îşi aniversează onomastica de Sărbătoarea Sfinţilor Mari Împăraţi Constantin şi Elena, informează Ministerul Administraţiei şi Internelor.

Potrivit statisticilor existente la nivel naţional, din cele 1.836.266 de persoane care poartă nume sau derivate ale numelui Sfinţilor Constantin şi Elena, majoritatea sunt femei (1.180.697).

Cele mai multe sărbătorite poartă numele Elena (892.628) urmate de cele cu nume de basm - Ileana (131.881). Lor li se adaugă cele care poartă numele Lenuţa (65.538), Constanţa (55.754), Constantina (28.665). Mai mic este numărul celor care poartă numele Leana (4.792) sau cel de alint Nuţi (1.439).

Dintre bărbaţii sărbătoriţi la această dată, majoritatea poartă numele de Constantin (509.911), Costel (80.249), Costică (35.399). Motiv de sărbătoare este şi pentru cei care poartă numele Costin (18.964), Costinel (10.256), Costi (497), Costeluş (293).

(www.crestinortodox.ro) 

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Astăzi este Sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena.

Comentarii