Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
1. Adâncata, jud. Suceava - Biserica Sf. Dumitru: plan dreptunghiular, absida altarului poligonala şi decroşată (elemente tipice la bisericile de lemn). În secolele XVIII şi XIX, modificări succesive prin adăugarea a două pridvoare.
2. Baica, jud. Sălaj - Biserica Sf. Arhangheli (1645). Turn clopotniţă cu foişor pe pronaos. Decoraţie sculptată şi picturi secolul al XVIII-lea.
3. Balan, jud. Sălaj - Două biserici de lemn, valoroase prin decorul arhitectural: Sfinţii Arhangheli din Joseni (1695) şi Adormirea Maicii Domnului din Cricova (secolul al XVII-lea).
4. Băleşti (lângă Târgu Jiu), jud. Gorj - Biserica de lemn Sfinţii Arhangheli (1679) este considerată una dintre cele mai interesante edificii de acest tip din Oltenia. Picturile sunt de la 1679, respectiv 1736.
5. Borşa, jud. Maramureş - Biserica Sfinţii Arhangheli (1700), este considerată una dintre cele mai frumoase biserici de lemn din România. Este remarcabil pridvorul vestic. Acoperiş cu dublă poală. Decor sculptat în lemn şi picturi murale de la 1775.
6. Brădet, comuna Bunteşti, jud. Bihor - Biserica de lemn Sf. Ioan Teologul (1733), considerată printre cele mai reuşite din ţară. Plan dreptunghiular cu absidă decroşată. Uşa de acces în biserică, situata pe faţada vestică, reprezintă interpretarea în lemn a unui portal gotic.
7. Brădiceşti, comuna Dolheşti, jud. Iaşi - Biserica de lemn Buna Vestire, ridicată la 1692-1694. Plan dreptunghiular şi altar tot dreptunghiular. Picturi de secol XIX.
8. Călineşti, jud. Argeş - Biserica de lemn cu dublu hram, Sf. Gheorghe şi Sf. Dumitru, 1720-1740. Se distinge prin decorul sculptat al stâlpilor şi ancadramentelor.
9. Campofeni, jud. Gorj - Biserica Sf. Nicolae (1708-1710). Ansamblu de pictură murală de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Decoraţii în lemn remarcabile
10. Cizer, jud. Sălaj - Biserica de lemn din 1773, construită de meşteri moţi conduşi de Ion Necula Ursu (Horea). Pridvor perimetral. Ţinând cont de valoarea deosebită a monumentului, a fost transferat la Muzeul Etnografic din Cluj.
11. Corund, jud. Satu Mare - Biserica de lemn Sfinţii Arhangheli (1723), plan dreptunghiular, absida poligonala decroşată, turn clopotniţa cu foişor pe pronaos, pridvoare pe laturile de vest şi sud.
12. Dragomireşti, jud. Maramureş - Biserica Adormirea Maicii Domnului, ridicată în anul 1722, poate fi admirată la Muzeul Satului din Bucureşti. Plan rectangular, absidă decroşată şi poligonală. Pridvor spaţios.
13. Fereşti, jud. Maramureş - Biserica Sf. Nicolae, construită la finele secolului al XVII-lea (al XVIII-lea), este ridicată din bârne de stejar. Pictura refăcută în secolul al XIX-lea. Nava dreptunghiulară cu absidă decroşată şi poligonală.
14. Fildul de Sus, jud. Sălaj - Este considerată una dintre cele mai desăvârşite realizări ale arhitecturii de gen din România. Plan dreptunghiular, absida decroşată şi turn clopotniţă foarte înalt. Secolul al XVIII-lea.
15. Igoiu, comuna Alunu, jud. Vâlcea - Biserica Cuvioasa Paraschiva (1652) are plan dreptunghiular, absida poligonală. Pe latura de vest - pridvor.
16. Jercalai, oraşul Urlaţi, jud. Prahova - Biserica Sf. Arhangheli Mihai şi Gavril. Ridicată în 1731 în apropierea oraşului Reghin, biserica este adusă de regina Maria la Bran, ca paraclis regal; ulterior este adusă la Urlaţi. Arhitectura deosebit de interesantă, turn clopotniţa, pridvor deschis.
17. Lupşa, jud. Alba - Situată pe valea Arieşului, asemănătoare prin cultura lemnului şi prin pitoresc cu văile din Maramureş, Lupşa adăposteşte o mică biserică de lemn, interesantă prin arhitectură şi istoric: ridicată în secolul al XV-lea, caracterizată prin elemente gotice, biserica este de tip sală, cu absidă poligonală decroşată. Construcţia este întărită cu contraforţi.
18. Margina, jud. Timiş - Biserica Cuvioasă Paraschiva (1737) este reprezentativă pentru acest stil şi pentru zona Banatului. Plan dreptunghiular, absida poligonală, nedecroşată şi picturi murale de secol XVIII.
19. Nadis, oraşul Cehu Silvaniei, jud. Salaj - Biserica Sfinţii Arhangheli (1732) este considerată un monument deosebit de valoros prin conservarea unor forme tradiţionale, dar şi prin decoraţie.
20. Rieni, jud. Bihor - Biserica de lemn Sf. Teodor Tiron (1753-1754), opera meşterului Tulea Ilie. Plan dreptunghiular; absida decroşată, mic turn pe pronaos. Picturi interioare din 1754, opera zugravului David din Piteşti.
21. Rona de Jos, jud. Maramureş - Sat amplasat pe una dintre pitoreştile văi ale Maramureşului – Ronişoara. Biserica Naşterii Maicii Domnului este din anul 1665. Construită în lemn de stejar. Nava este dreptunghiulară şi altar poligonal decroşat. Aşa cum se mai întâlneşte şi la multe alte biserici, turnul clopotniţa are un foişor care permite cuprinderea cu privirea a întregii zone.
22. Sighetu Silvaniei, comuna Chioşd, jud. Sălaj - Biserica de lemn Sfinţii Arhangheli (1632). Plan dreptunghiular cu absida pătrată decroşată. Turn clopotniţă cu foişor pe pronaos.
23. Soconzel, comuna Socond, jud. Satu Mare - Biserica de lemn Sfinţii Arhangheli (1777), remarcabil monument de arhitectură populară. Plan dreptunghiular, absidă poligonală decroşată, turn clopotniţă cu foişor pe pronaos şi pridvor pe latura vestică. Decor sculptat la ancadramente şi la stâlpii pridvorului. Picturi interioare murale din secolul al XVIII-lea.
24. Straoane, jud. Vrancea - Biserica Sf. Nicolae a fost ridicata în secolul al XV-lea şi refăcută în secolul al XVIII-lea. Plan triconc (nu dreptunghiular cum apare la majoritatea bisericilor de lemn), pridvor deschis şi turnul clopotniţa este peste pronaos. Caracteristic este acoperişul care are streşini neobişnuit de largi.
25. Totoreni, comuna Târcaia, jud. Bihor - Biserica Adormirii Maicii Domnului (1696), valoros monument de arhitectură populară. Prispă pe latura sudică a naosului. Bogată decoraţie sculptată.
26. Vârciorog, jud. Bihor - Biserica Sfinţii Arhangheli "este considerată una dintre cele mai reprezentative realizări ale arhitecturii de lemn din Munţii Apuseni". Are turn clopotniţă şi pridvor pe toate laturile.
Nu departe de oraşul Sighetu Marmaţiei (unde se află un muzeu în aer liber al arhitecturii tradiţionale maramureşene) se află Săpânţa, satul devenit faimos datorita Cimitirului Vesel - un loc unde crucile de lemn viu colorate sunt sculptate cu figuri umane şi simboluri şi gravate cu epitafuri comice în versuri. Meşterul cioplitor Ion Stan Pătraş, care a creat tot acest carnaval al morţii, este de asemenea îngropat aici.
