Distribution Magi
Distribution Magi
Distribution Magi
 
marţi, 10 dec 2019 - Anul XXIV, nr. 289 (7290)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,9715 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,5614 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   ø imagini |   ø fişiere video
Cezar STRATON

Cezar STRATON


Prin pădurea de cuvinte

Insolite, inedite... (17). Închisoare

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Rugăminte.- Iubitule, încearcă să pari fericit! Tipul care vine spre noi e fostul meu soţ!

Soluţie.”Dacă ai picioare strâmbe ori slabe... trage-ţi un decolteu cât mai adânc!” (Christian Dior). P.S. Dar dacă n-ai nici ţâţe!? (Cezar Straton)

Sfat.Niciodată nu le povesti altora prea multe despre tine. În momente de invidie, orbii încep să vadă, cei muţi să vorbească, iar surzii să audă...

Închisoare (conjugală). ”Biserica fortificată de la Biertan, ridicată în veacul al XII-lea de către saşii transilvăneni sălăşluiţi pe meleagurile sibiene, atrage ca un magnet şi azi pelerinii de pe întregul mapamond. Dar nu atât edificiul îi atrage pe pelerini, cât legendele orale care circulă pe seama aşezământului Cultului Evanghelic Lutheran Augustan din România. Se spune că în bastionul cetăţii se afla „camera împăcării” sau „închisoarea conjugală”. Acolo, povestesc oamenii că ar fi fost doar un scaun, o masă, un pat, o farfurie, o lingură şi o furculiţă. Cei doi soţi certaţi erau închişi până se împăcau. Ei erau nevoiţi să trăiască folosindu-se strict de acele obiecte care existau doar într-un singur exemplar. Trebuiau musai să mănânce cu aceeaşi lingură, din aceeaşi farfurie şi să împartă împreună patul. Ştim din monografia bisericii că mulţumită acestei «instituţii divine», timp de aproape 300 de ani, a avut loc, acolo, un singur divorţ. Camera împăcării s-a desfiinţat în momentul în care episcopul lutheran a plecat din Biertan, în anul 1868, deoarece el conducea judecata". (Adrian Popovici).

Rufe.”O expresie venită din străbuni sună astfel: <Cutare şi-a spălat rufele murdare în public!> sau <E bine să nu-ţi speli rufele murdare în public!>. Interpretarea dată la modul general se referă la o ceartă publică. Şi totuşi de unde vine expresia? În Evul Mediu, cuplurile tinere, nobile, erau atent vegheate şi verificate nupţial. Cei doi însurăţei aveau un ceremonial complicat în noaptea nunţii: se aşezau cuminţi în patul nupţial, supravegheaţi inclusiv de o faţă bisericească. A doua zi, servitorii, rudele şi preotul, după caz, verificau aşternuturile dacă erau sau nu pătate. Apoi, aşternuturile, adică <rufele murdare>, erau ceremonios arătate poporului sau <spălate în public>, cu alte cuvinte aşternuturile indicau posibilitatea unui moştenitor la tron.” (Adrian Popovici). P.S. Wrong, amice Adi! Era vorba de ”proba virginităţii” şi nu se referea doar la cuplurile nobile ori princiare. Dar.... îţi explic eu la o bere... după ce te vei însura. Cu sau fără cearşaf doveditor! (Cezar S.)

Zarzăr.”Zărzărea, zărzărea, / Zărzărica, zărzărea, / Pe la casa mândrei mele / Gheorghiţă trecea” – zice un cântec de pe vremea când, la sate, flăcăii treceau cântând pe la poarta fetei iubite. Pe alocuri i se mai zice şi corcoduşă, cu etimon necunoscut, sau chiar caisă (sălbatică), iar dacă fructul zarzărului este distilat, devine rachiu, alintat de cunoscători ”zărzărică”. Etimonul e bulgăresc, susţin dicţionarele, zarzala, zarzalija, iar Scriban îl explică din turcescul zerdali, împingându-l chiar dincolo de Bosfor, spre Persia antică, zerd însemnând galben, iar alu, prună. De mare folos gastronomic sunt zarzărele verzi pentru a da gust acrişor unei fierturi de dovlecei dată-n clocot într-o oală de pământ, lângă pirostrii. Zice Anton Pann: Când fiertură în oală / Şi când mămăligă goală.” (Ctin Voinescu)

Guguştiuc.”Într-una dintre descrierile sale, Sadoveanu zice: <Guguştiuci se chemau în sălciile de la încrucişarea drumeagurilor de ţărână>, iar dicţionarele sunt toate de acord că etimonul vorbei <guguştiuc> este bulgărescul guguštuk, Scriban împingându-i obârşia chiar dincolo de Rodopi, spre Bosfor, din turcescul kusgukuk, <porumb sălbatic, un fel de cuc.> Cu dicţionarele nu este de acord Dumitru Loşonţi, care crede că numele acestei specii de turturea <provine neîndoielnic din imitaţia strigătului puternic, ritmat şi inconfundabil al acestei păsări [cf. cuc(u), pitpalac etc., onomatopee devenite nume comune]>. De ce nu ar fi posibil – se întreabă autorul „Etimologiilor româneşti controversate” – ca românescul guguştiuc să fi fost modelul lingvistic pentru bulgărescul guguštuk, şi nu invers? <Cu atât mai mult, cu cât varianta bulgară cea mai uzitată a acestui cuvânt este gugutka, o formă comună sud-slavă, în limba sârbă, de exemplu, pasărea numindu-se tot gugutka (alături de sârbescul grlica şi de bulgărescul gurgulica – turturea).> Guguştiucul mai poartă o noimă – om naiv, bleg – care nu-i scapă lui Mateiu Caragiale: <Sucise... capul a doi tineri, nişte guguştiuci amândoi.>” (Ctin Voinescu)

Fălticeni.George Călinescu situa Fălticeniul între cele mai bogate tezaure spirituale ale poporului român, după Bucureşti şi Iaşi. Fălticeni este al treilea oraş din ţară ca număr de scriitori autohtoni, după aceleaşi importante centre culturale Bucureşti şi Iaşi. Raportat, însă, la numărul de locuitori, Fălticeni se situează pe primul loc în România. Oraşul a dat României zeci de oameni ai literelor de talie naţională şi recunoaştere mondială. Oraşul a dat 16 academicieni, 12 generali şi 60 de doctori în cultură şi ştiinţă.

Misandrie?: "Printre-atâtea legi nescrise, meditând, femeia zise: îmi plac caii şi... aricii... dar şi câinii şi pisicii... însă, dintre Dobitoace, ...cel mai mult... bărbatu-mi place...!"

Peter (O’Toole) ”Deşi a început să joace devreme, în adolescenţă, deşi a avut ani de glorie în Hollywoodul înecat în şampanie, unde nu şi-a refuzat nici una dintre plăcerile omeneşti, deşi a glisat permanent între mai multe identităţi, Peter O’Toole n-a primit niciodată ce a meritat, susţin unii criticii de film, din cauza pasiunii pentru alcool. În ciuda succesului, rolurile de amploare ajungeau greu la el. A jucat destul, dar ar fi putut face mai mult. Lipsit însă de ambiţii carieriste, preocupat ani întregi de „mărunţişuri” – sexul frumos, cântatul la cimpoi, dansul irlandez, crichetul – şi fidel hedonismului la care n-a renunţat niciodată, n-a fost încrâncenat în a construi o carieră. Oscarul, se ştie, l-a ocolit. Deşi a fost nominalizat de mai multe ori, nu l-a câştigat niciodată şi a primit cu multă rezervă statueta onorifică acordată în anul 2003. Asta, după ce s-a îmblânzit, căci iniţial trimisese un mesaj de refuz: „Încă sunt în stare să câştig un nenorocit de Oscar pe merit. Rog Academia să amâne această onoare până împlinesc 80 de ani.”  

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Insolite, inedite... (17). Închisoare.
 Vizualizări articol: 2324 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 0.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Insolite, inedite... (17). Închisoare0.05

Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



RE-PAIR
Directia Generala Anticoruptie
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Ştiri video

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei