Google
 
joi, 7 oct 2010 - Anul XV, nr. 236 (4527)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,599 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta3,8912 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   ø imagini |   ø fişiere video
Ion DRAGUSANUL

Ion DRĂGUŞANUL


Istorie

BĂLĂCEANA (I)

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

BĂLĂCEANA (I).
Satul Bălăceana, proprietate a lui Toader vistier, tatăl pârcălabului Petru, a fost atestat documentar în 15 martie 1490, când, printre bisericile întărite de Ştefan cel Mare Episcopiei de Rădăuţi, se afla şi „a 43-a biserică, la Bălăceani, cu popă”. În 12 iunie 1624, Miron, nepotul Candachiei, fata pârcălabului Petru, vindea partea lui din „satul Bălăceani” lui Stratulat Dobreţchi ot (din) Bălăceani, pentru 30 de taleri. În 1640, Dobreţchi cumpăra, cu 200 taleri de argint, şi părţile de sat moştenite de nepoatele lui Toader vistier, Mărica, Ghervasia, Teodosia şi Rada – fetele Chindiei, precum şi de Teta, femeia lui Drăghici, fata Cărcănei, adică „giumătate de satu den Bălăceani, partea den sus, dinspre Ilişeaşti, cu loc de masă şi de eleşteu, şi cu pomăt şi lazuri”. În anul următor, în 21 mai 1641, se mai menţionează un nume răzeşesc la Bălăceana, cel al Antimiei, văduva lui Dumitraşco Tureatcă, care primeşte uric de la Vasile Vodă pentru o a şasea parte din sat.

Neamul Dobreţchi stăpâneşte moşia până pe la anul 1700, când o cumpără Toader Calmăşul ot Câmpulung, fost pârcălab de Hotin şi tatăl viitorilor voievozi Callimah, de la „Toader Dobreţchi şi de la Gahiţa, fata Cărstii, nepoata lui Dobreţchi”.

În 22 mai 1716, Bălăceana este cumpărată, cu 60 lei, de Ionaşco Isăcescul, ctitorul mănăstirii Ilişeşti, care, încă din 21 iunie 1714, încredinţa moşiile sale obştii călugăreşti, cu care populase moşia sa. Dar mănăstirea a fost văduvită de dania din urmă, odată cu stăpânirea rusească, atunci când Simion Tăutul împresurase 40-50 de fălci din moşia Bălăceana, aşa că Sava ieromonah, în numele egumenului Meletie, s-a plâns Comisiei cezaro-crăieşti de delimitare a proprietăţilor în Bucovina, în 24 decembrie 1791, ignorând faptul că, de cinci ani, averile mănăstireşti fuseseră secularizate.

Recensământul lui Rumeanţev[1], din 1772-1773, înregistrează la Bălăceana, în Ocolul Vicovilor, fără alte precizări, „42 – toată suma caselor”, însemnând 1 popă, 1 femeie săracă şi 40 birnici.

În 14 mai 1737, pentru că Ionaşco Isăcescul murise fără să lase un testament, Grigori Ghica Vodă întăreşte ctitoriei sale, mănăstirea Ilişeşti, „sat întreg Bălăceanii”.

În 1774, Bălăceana avea 54 de gospodării, iar în 1784, 144.

La Bălăceana s-au stabilit, până în 27 ianuarie 1778, împreună cu familiile lor, ardelenii Dumitru Someşan şi Ion Someşan din Dumitra Mică, Iacob Hoffmann, Axentie Doboş, Vasile Doboş, Teodor Lolică, Grigorie Doboş, Vasile, Ieremie, Simeon, Alexie, Mihai şi Anton Boca, Grigore Ilişoi, Ion, George şi Vasile Ţaba şi Grigore Creţul din Ilva Mare, Ioan Ţaba din Feldioara, Procop Mihali din Ilva Mică, Nichita Moroşan din Budeşti, Ion, Toader şi Ioniţă Moldovan, Constantin Grăsău, Toader Leşu, Ion Mironeş şi Petru şi Silvestru Iftimie din Bochia, Vasile RUSU şi văduva Maria IŞI din Budac, Samson şi Petru Tofan, Ioan a Cozmei, Constantin Herţa, Gherasim Roman, Ieremiţă Gherazie, Ioan, Iacob şi Iftimie Ureche, Nicolae Sălcel, Mariana Lunchii, Marcu Strugar, Ion Timoftei, Vasile Dubuean şi Precop Petrişor din Maier, Ioan Rotar din Iuş, Alexie Şimon din Chirales, Vasile şi Filip Mihalache din Rebrişoara, Alexie şi Ioan Figeşan din Figa, Ion Moroşan din Moisei, Ion Moroşan din Frişu, Dumitru Câmpan din Bungard, Ioniţă Rusu, Petru, Iacob şi George Târnoveanu  din Buduş pe Someş, Dumitru Nicon şi Vasile Rotar din Şirling, Toader Croitor, Ioan Horga, Anton şi Ieremia Sas, Gherasim şi Ioan Florea şi văduva Irina lui Grigore, din Leşu Ilvei, Lupu, Ion şi Grigore Ţipurlea din Legiu, Vasile, Teodor şi Christă Râpanu din Râpa de Jos, Maftei Ungurean şi Ion Marşină din Arcălia, Teodor şi Manoli Ungurean din Măgheruş, văduva Maria Bechner din Menifalău, Roman Ianuşcu din Sf. George, Iacob Ungurean din Căila şi Gherman POPA din Călan pe Someş.

În 1843, biserica din Bălăceana, slujită de parohul George Seleski, avea 1.475 enoriaşi. În 1876, când parohia număra 2.138, paroh era Leon von Androchowicz. În 1907, paroh în Bălăceana era George Boca, născut în 1853, preot din 1883, paroh din 1905, preot cooperator era Michail Jemna, născut în 1870, preot din anul 1900, iar cantor bisericesc, angajat în 1904, era Victor Jemna, născut în 1884.

O şcoală cu 4 clase funcţiona, la Botoşana, din anul 1884[2].

În noaptea de 28 spre 29 iulie 1886, casa preotului Leon de Androchovici din Bălăceana a fost împresurată de 12 tâlhari, care „l-au bătut pe numitul paroh cu cetleie” şi l-au prădat de 6 teancuri a câte 50 florini, 2 teancuri a câte 5 florini, un teanc cu monede de câte 1 florin, 5 sau 6 florini noi de argint, 10 florini în „puişori” de câte 20 creiţari, 4 galbeni găuriţi, 2 galbeni buni, o cutie de lemn plină cu monede diferite, un ciorap în care erau puşi la păstrare 12 galbeni, 2 taleri de la Maria Tereza, mai multe ruble de argint, mai mulţi florini noi de argint şi câţiva „puişori” vechi ungureşti. Cuviosul şi mult prea strângătorul părinte anunţa că „este gata să deie aceluia care va descoperi pre hoţi 100 florini”[3].

În 1890, Bălăceana avea 2.324 locuitori, păstoriţi de administratorul parohial Theodor Balan şi de cantorul Ambrosie Jemna. Primar al satului era Ioan Sauer, iar învăţători, Alexie Rusu şi Panoria Capstrâmb.

În aceeaşi perioadă, se înregistrau la Bălăceana 50 familii de evrei, dar care nu aveau sinagogă, baie ritualică şi şcoală proprii.



[1] ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldovaîn epoca feudalismului, VII, I, Chişinău 1975, p. 341

[2] SCHEMATISMUS DER BUKOWINAER, Czernowitz, 1843 p. 43, 1876 p. 41, 1907 p. 152

[3] REVISTA POLITICĂ, Anul I, nr. 7, 15 August 1886, p. 4

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului BĂLĂCEANA (I).
 Vizualizări articol: 1128 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 4.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 4.0 din 1 vot
BĂLĂCEANA (I)4.051

Iulius Mall Suceava
AnnaCori
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei