Duminică, la Biserica Evanghelică din Suceava s-a celebrat Ziua Reformei

Duminică, 30 octombrie, la Biserica Evanghelică din Suceava, de pe strada Armenească, s-a celebrat Ziua Reformei. A fost nu doar un motiv de sărbătorit în biserică împreună, ci și pentru o acțiune umanitară. Cei care au fost prezenți la eveniment au decis să se implice într-o strângere de fonduri pentru a echipa o grădiniță din satul Luncușoara. Cu ajutorul lui Dumnezeu și din generozitatea sucevenilor, evenimentul a fost un succes, copiii având astfel tot ceea ce le trebuie pentru a își desfășura activitatea, iar suma de bani adunată va fi dată în cursul zilei de luni.
Corina Derla, curatorul bisericii de pe strada Armenească, a făcut un scurt istoric al acestei comunități, cândva importantă din punct de vedere numeric.
Începuturile comunității germane evanghelice C.A. din Suceava se regăsesc la jumătatea secolului al XIX-lea. Cetățeni de origine germană, de confesiune evanghelică, s-au așezat în orașul Suceava și în împrejurimi, practicând profesii liberale: medici, profesori, avocați, medici veterinari, funcționari.
Serviciul divin avea loc într-o încăpere din Primăria Sucevei, care se afla atunci în clădirea actualului Colegiu de Artă ”Ciprian Porumbescu”. Congregația aparținea parohiei evanghelice C.A. din Ilișești, până în anul 1902, când comunitatea șvabilor evanghelici din Ițcanii Noi, situată la aproximativ patru kilometri de Suceava, și-a construit propria biserică și a preluat patronajul comunității evanghelice din Suceava.
Chiar dacă avea un loc în care se putea întâlni pentru slujbele religioase, visul comunității evanghelice germane din Suceava a fost de a-și clădi o mică biserică, după puteri. Mai ales că primăria se mutase în casă nouă – actualul palat administrativ, iar clădirea vechii primării era destinată liceului de fete.
Visul a devenit realitate pentru mica comunitate evanghelică abia în anul 1927. Aflându-se în căutarea unui teren propice pentru a-și zidi biserica, primeşte o veste neașteptată: moșierul armean Christea Hagi, care deținea proprietăți funciare pe Ulița Mare Armenească, donează un teren comunității, ca răsplată pentru bunătatea arătată de șvabii din Ilișești față de copilul Christea, pe care l-au încurajat să studieze temeinic și l-au sprijinit bănește. Vecinul evreu, judecătorul Goldenberg, a ajutat comunitatea să fie scutită de taxe de construcție.
Astfel, cea mai tânără biserică evanghelică din Bucovina a fost clădită în timp record și sfințită în anul 1928. Ridicată în stil neogotic, biserica dispune de un balcon și de o sacristie, alături de zona enoriașilor și a altarului. Biserica a fost asigurată la compania de asigurări Transsylvania, întemeiată în anul 1868. Pisania este scrisă în limba germană cu litere gotice: ”Clădită și sfințită în sfântul an 1928, la 21 octombrie, pe terenul donat de Christea și Manea Hagi, spre slava lui Dumnezeu și pioasă aducere-aminte a bunicilor lor Christea și Katarina Allaci și Gregor și Marie Hagi. Dr. Kreutz, curator.”
În perioada interbelică, comunitatea avea 160 de enoriași. Din nefericire, momente istorice triste au dus la împuținarea comunității, însă biserica evanghelică din Suceava continuă să funcționeze sub patronajul Consistoriului Evanghelic C.A. din Sighișoara și este singura biserică care a funcționat neîntrerupt din 1928.
În anul 2019 s-a oficiat prima nuntă după anul 1969 (atunci se oficiase nunta Josefinei Boiciuc). Ramona din Suceava și David din Bergen/Norvegia au ales să se cunune aici, iar nunta a fost oficiată de preotul brașovean Uwe Seidler, la 6 iulie.
Anul 2021 a fost martorul primului botez după anul 1989 (atunci fusese botezată Elze Irene Boiciuc). Thea, fiica Ramonei și a lui David, a fost botezată la 11 august.
Biserica e un spațiu multicultural. E locul în care membrii comunității își conservă identitatea lingvistică și religioasă și un viitor spațiu muzeal și concertistic.
 

Ce este Ziua Reformei

Reverendul Traian Niculescu, pastorul Bisericii Lutherane Confesionale, biserică distinctă de cea germană, dar care oficiază slujbe duminical în aceeași clădire, a explicat ce este Ziua Reformei care a fost celebrată duminică la biserica evanghelică.
În dată de 31 octombrie 1517, Martin Luther afișează o propunere la dialog pe ușa bisericii din Wittenberg, Germania, pentru a dezbate doctrina și practică indulgențelor papale. Această propunere a sa, numită și "cele 95 de teze", a fost doar primul eveniment din multe ce aveau să aducă Biserica lui Cristos acolo unde îi este locul: între oameni. Călugărul german protestează astfel împotriva unei biserici ce era atât de preocupată cu afaceri și acumularea de avere, încât ajunsese literalmente să “vândă” mântuirea pe bani; în loc să se ocupe cu mandatul sau divin: predicarea Evangheliei Mântuitorului Isus Cristos.      
Reforma Lutherană debutează astfel, iar efectele sale sunt multiple, influențând artele vizuale, muzica, dar și învățământul superior; acestea toate fiind pentru prima dată “eliberate” de sub hegemonia bisericii. Însă cel mai important tezaur al “catolicilor evanghelici” rămâne până în ziua de astăzi Cuvântul lui Dumnezeu. Confuz fiind de anumite aspecte din teologia Bisericii ce păreau contradictorii, Martin Luther are curajul să pună întrebări. Astfel, el sesizează drept incoerentă ideea că ar fi un tiran răzbunător Dumnezeul ce a dat pe singurul Său fiu să moară pe cruce, pentru că toți cei ce cred în El să nu piară, ci să aibă viață veșnică. Înarmat cu Sfintele Scripturi, Martin proclamă ceea ce Sfântul Apostol Paul scrie în epistola sa către Români: “Cel drept va trăi prin credință.”
Învățăturile reformatorului capătă notorietate în țara sa natală; oamenii ajung să se întrebe singuri de ce se poartă ca și cum Dumnezeu ar fi un judecător aspru, dacă în rugăciuni Îl numesc pe Creator – Tată. Și odată ce tehnologia tiparului în masă devine disponibilă, Cuvântul lui Dumnezeu poate fi accesat de milioane de oameni.
Teologia lutherană recunoaște faptul că omul este păcătos și că nici unul nu este vrednic de îndurare; și în același timp că prin jertfa Sa pe cruce, Fiul lui Dumnezeu a purtat păcatele tuturor, plantându-le. Nu merităm milă, însă am primit. Oamenii, dezrobiți astfel din superstițiile induse de un sistem religios ce avea ca scop obținerea de bani, își trăiesc viețile cu bucurie și credință în Dumnezeu.
Este bine cunoscută ideea că germanii fac lucrurile bine. Poate că parte din acest adevăr este și datorită mentalității pe care o aduce cu sine ideea pe care Scripturile o aduc, de a face totul “ca pentru Domnul (Isus Cristos)”. Parafrazând, Martin Luther este citat că fiind cel ce a spus că un pantofar creștin nu își face treaba “ca pentru Domnul” inscripționând o cruce pe pantofi, ci făcând un pantof de calitate.
Parohia lutherană confesională “Sfânta Treime” din Suceava este una tânără, însă determinată să respecte învățăturile Evangheliei în mărturisirile sale, în închinare, predicare și în fiecare liturghie, însă mai ales în viața de zi cu zi a credincioșilor. Comunitatea germană este cea ce a întins o mâna de ajutor, iar astfel slujbele sunt celebrate săptămânal, duminică, la ora 11, în limba română, în biserica evanghelică de pe stradă Armenească, numărul 14, unde oricine este bine-venit.