Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Dacă acum câțiva ani un muncitor din Nepal, India sau Sri Lanka era o raritate în județul Suceava, chiar o prezență exotică, acum, în 2022, s-a ajuns la foarte multe contracte de muncă pentru angajați din câteva țări asiatice, cifrele oficiale, dar și relatările celor care se ocupă deja de recrutare de astfel de personal fiind grăitoare în acest sens.
Angajatorii din județ au privit în general cu reticență astfel de variante, însă nevoia, chiar disperarea, faptul că nu se mai găsesc localnici la multe tipuri de muncă i-a făcut să apeleze la forță de muncă ce vine de departe.
În timp, unii au realizat că varianta are mai multe părți bune decât rele, astfel că își suplimentează forța de muncă din spațiul extracomunitar. În acest ritm, se va ajunge probabil ca muncitorii de acest fel să fie văzuți pe la mai toate firmele de construcții sau din domeniul turismului.
Cifrele care confirmă clar explozia de forță de muncă ce vine de departe
Conform datelor Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Suceava, de la începutul acestui an, 85 de firme din județ au solicitat adeverință pentru permisul de muncă pe care îl scot de la Inspectoratul de Imigrări, în vederea angajării pe perioadă nedeterminată a unor oameni din spațiul extracomunitar.
După cum a precizat inspectorul superior de comunicare Anca Capverde, din cadrul AJOFM Suceava, acești angajatori au solicitat documente pentru nu mai puțin de 968 de locuri de muncă vacante, doar în primele cinci luni ale acestui an. Este vorba de personal în majoritate din India, Nepal și Republica Moldova (în cazul ultimei țări cifrele sunt relativ constante).
Cam acesta este așadar nivelul de interes pentru astfel de personal, iar sezonul cald, cu creștere a cererii de forță de muncă în turism și construcții, este abia la început.
În jur de 90% dintre nepalezi se adaptează în Suceava. Lucrează deja în domenii diverse
Alina Cosovan, proprietara unui restaurant din Rădăuți, este unul dintre primii angajatori care au adus nepalezi să lucreze, acum destul de mulți ani. Aceștia au început să lucreze la bucătărie, dar și ca ospătari sau barmani. Simțind potențialul de creștere a interesului pentru astfel de forță de muncă, Alina Cosovan a trecut și la recrutare, prin firma Masi SRL.
”La noi în județ și pe zona Rădăuți e vorba în general de nepalezi. Eu am fost în general mulțumită de ei, la fel și cei mai mulți angajatori care au apelat la mine. Gradul de adaptare al nepalezilor este undeva la 90%. Am adus pentru piața muncii de la noi nepalezi care lucrează ca electricieni, mecanici auto, îngrijitori animale, motostivuitori, ospătari, barmani, ajutor de bucătari, deja gama este largă. Sunt multe domenii de activitate unde noi, agenții economici, pur și simplu altă variantă nu avem. De exemplu, la Rădăuți nu mai găsești aproape deloc personal la curățenie, la spălat vase, la bucătărie, la fel și în construcții. Nu ai cu cine lucra și am fost nevoiți să căutăm și să ne adaptăm”, a declarat Alina Cosovan.
În mare majoritate, nepalezii sunt tineri între 20 și 30 de ani, cei mai mulți bărbați.
Sunt dispuși să lucreze mai mult în weekenduri pentru că nu au obligații
Alina Cosovan ne-a declarat că aceste angajări au devenit frecvente de aproximativ doi ani de zile. Numai de la începutul anului a adus prin firma sa de recrutare în jur de o sută de oameni din Nepal și mai nou din Sri Lanka pentru firme din județul Suceava, însă mult mai mulți vor veni în următoarele luni, o problemă fiind legată și de documentație și proceduri.
”Sunt multe avantaje, unul ar fi că sunt dispuși să lucreze mult mai mult, inclusiv sâmbăta sau duminica. Sunt veniți de departe, aici nu au obligații, rude, prieteni, și automat că au mai multă disponibilitate pentru a munci când ceilalți vor să fie liberi”, a mai punctat Alina Cosovan.
Aproape în toate cazurile patronii le oferă acestor angajați din Nepal și masă și cazare, astfel că per total cheltuielile cu un astfel de angajat sunt aproximativ egale cu cele pentru un angajat român. Cazarea și masa le oferă însă și un oarecare control patronilor asupra acestor angajați, care depind de permisul de muncă timp de cinci ani, după care pot solicita și ei permis de ședere pe termen mai lung.
Mulți angajatori oscilează încă între avantaje și dezavantaje
Adrian Frunză, comisionar vamal în Dornești, a apelat și el la nepalezi. Acesta a încercat să fie cât mai sincer și să vorbească și de părțile bune, și de cele mai puțin bune: „Trebuie să te ții de ei, nu e ușor nici cu ei, mulți se feresc de unele munci mai grele. De exemplu, din cinci nepalezi câți am avut la început patru au fost în regulă, unul nu. Acum am mai adus trei, unul pare în regulă, doi nu prea”.
Adrian Frunză spune că nu e adevărat că această forță de muncă este mai ieftină. Chiar dacă au pretenții salariale mai mici, se mai adaugă costurile cu masa, cazarea și utilitățile, ultimele deloc de neglijat. În plus, se mai adaugă costurile de transport și de plătit comisionul intermediarilor. Este așadar un risc pe care angajatorul trebuie să și-l asume la început.
Politica de stat a României face ca mulți localnici să nu vrea să muncească
”Avem nevoie de ei, asta e clar, în România sunt prea multe ajutoare sociale și de stat și mulți localnici nu vor să pună osul la muncă, de asta s-a ajuns aici și este abia începutul”, a mai spus Adrian Frunză. Punctul de vedere al acestuia este foarte des întâlnit între oamenii care muncesc și care au nevoie de forță de muncă.
Și omul de afaceri Ștefan Mandachi a adus 37 de angajați din Sri Lanka și urmează să aducă încă 40, pentru diferite puncte de lucru, încă nu și la Suceava.
Alți constructori mari din Suceava au apelat și ei la forță de muncă din Nepal sau India, în timp ce alții se gândesc tot mai serios să o facă.
