Distribution Magi
Distribution Magi
Distribution Magi
 
luni, 23 mai 2022 - Anul XXVII, nr. 118 (8035)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,9761 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,6567 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook

Daca maine ar avea loc alegerile locale pentru functia de primar al municipiului Suceava, pe cine ati vota?

Marian Andronache – Alianța Dreapta Unită
Cătălin Axinte - AUR
Lucian Harșovschi – PNL
Andrei Neșculescu – S.O.S.
Vasile Rîmbu – PSD
Teodora Munteanu - independent

Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   ø imagini |   ø fişiere video

PRO SĂNĂTATE

Qigong-ul medical în tratarea stresului și a traumelor

Stresul intens și traumele psihice pot produce o reducere fiziologică a rețelelor care sunt responsabile de relația eu-tu. Cu cât o traumă se ivește mai devreme în viață, cu atât mai mare este pericolul apariției unor consecințe grave și pe termen lung. Uneori, chiar și circumstanțe mai puțin dramatice au efecte vaste. De exemplu, volumul hipocampului se diminuează atunci când relația copiilor cu persoanele de referință are de suferit. Cercetările au demonstrat faptul că, după trăirea unor experiențe de violență sau de neglijare, volumul creierului copiilor afectați s-a diminuat cu până la 20%. Și cortexul prefrontal a fost afectat.

În sistemul limbic se află talamusul, un important centru de triaj și centralizare a informațiilor. El are o importanță esențială pentru înțelegerea traumei. Toți stimulii senzoriali care ajung de la periferie în talamus, prin intermediul organelor de simț (auzul, văzul, mirosul, pipăitul), sunt filtrați și apoi sunt transmiși mai departe, către amigdală, pentru a fi evaluați.

Cele două jumătăți ale nucleului amigdalian funcționează ca o instanță de control esențială, care decide dacă un stimul este periculos sau inofensiv pentru organism. De aceea, adesea ele sunt denumite și „detectoarele de fum" de la nivelul creierului. În cazul în care amigdala declanșează și trimite semnale neuronale la alte segmente ale creierului, cum ar fi hipocampul (cu structură de „căluț de mare") și cingulum (circumvoluția corpului calos), se eliberează automat cantități mari de hormoni de stres, cu scopul de a pregăti organismul pentru reacția de „luptă sau fugă", creând, astfel, disponibilitatea de a realiza o performanță maximă. Acest echilibru între creierul emoțional și cel rațional este hotărâtor pentru bunăstarea noastră și pentru sănătatea noastră pe termen lung. Numai atunci când ambele părți ale creierului funcționează în paralel, se poate ajunge la o stare echilibrată, la un punct de mijloc între extremele surescitării și încremenirii.

Stresul traumatic inițiază o modificare majoră a acestui echilibru instabil. Ori de câte ori organismul consideră că se află în primejdie sau chiar într-un pericol mortal, ca urmare a unei situații reale sau percepute, părțile creierului încep să funcționeze la o viteză mai mică, recurgând la modalități de funcționare mai vechi, testate pe termen lung. Creierul rațional este dezactivat primul, fiind urmat și de sistemul limbic. În cele din urmă, controlul este preluat de creierul primitiv, care declanșează reacția de „luptă sau fugă” controlată de trunchiul cerebral. În funcție de gravitatea pericolului, aceste planuri de urgență se sustrag complet controlului conștient și influenței exercitate din exterior.

S-a stabilit că traumele pot deteriora funcționarea în special a cortexului median prefrontal, a amigdalei și a hipocampului, și pot perturba masiv echilibrul fiecărei structuri. Într-o cercetare realizată în anul 2014 s-a demonstrat clar relația dintre stresul traumatic, stresul oxidativ și tulburarea de stres posttraumatic, precum și consecințele acestora asupra neurodegenerării și îmbătrânirii celulare. În cazul unei tulburări de stres posttraumatic (TSPT), atunci când cortexul prefrontal își pierde proprietățile sale evaluative și modulatoare, oamenii nu mai pot controla și reprima impulsurile care iau naștere în segmentele inferioare ale creierului.

Când, în urma unei traume, capacitatea de reglare și ajustare a amigdalei are de suferit, iar majoritatea stimulilor recepționați semnalizează permanent numai amenințări și pericole, oamenii nu mai pot să se simtă în siguranță, să se relaxeze sau să se regenereze.

Prin practica qigong-ului medical, se poate echilibra funcționarea amigdalei, se poate crește activitatea parasimpatică și pot fi tratate afecțiuni precum sindromul de stres cronic, anxietatea, depresia, atacurile de panică. Este interesant de menționat că tratarea anxietății este printre principalele motivații pe care oamenii le menționează pentru practicarea qigong-ului medical.

Psiholog Mihai Moisoiu

Tel. 0753937223

www.mihaimoisoiu.ro

E-mail: mmmoisoiu@gmail.com

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Qigong-ul medical în tratarea stresului și a traumelor.
 Vizualizări articol: 3352 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 5.0 din 31 voturi
Qigong-ul medical în tratarea stresului și a traumelor5.0531

Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



RE-PAIR
Directia Generala Anticoruptie
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Local

Ştiri video

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Daca maine ar avea loc alegerile locale pentru functia de primar al municipiului Suceava, pe cine ati vota?

Marian Andronache – Alianța Dreapta Unită
Cătălin Axinte - AUR
Lucian Harșovschi – PNL
Andrei Neșculescu – S.O.S.
Vasile Rîmbu – PSD
Teodora Munteanu - independent

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei