Excelența Sa, Domnul Hiroshi UEDA, Ambasadorul Japoniei în România: În prezent, guvernele din Japonia și România lucrează împreună în vederea ridicării relațiilor bilaterale dintre cele două state la nivelul unui „Parteneriat strategic"

Este sezonul cireșilor înfloriți, deci nu putem omite o vizită în cadrul Ambasadei Japoniei la București, locul perfect unde putem admira frumusețea florilor de cireș și discuta despre subiecte politice de actualitate. Recent, s-au împlinit 100 de ani de când Japonia și România au stabilit relații diplomatice. Despre acest aspect, dar și multe altele, am avut onoarea să discut alături de Excelența Sa, Domnul Hiroshi UEDA, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Japoniei în România. Aflat la cea de-a doua misiune a sa în Europa, după ce, în urmă cu mai bine de 30 de ani, a fost detașat la Organizația Internațională a Muncii de la Geneva – perioadă în care a fost martor al sfârșitului Războiului Rece – Domnul Hiroshi UEDA se declară impresionat de apropierea pe care românii o resimt față de cultura și tradițiile Țării Soarelui Răsare și intenționează să depună eforturi pentru a sprijini cetățenii japonezi și companiile japoneze din România, dar și pentru a dezvolta și a solidifica în continuare relațiile bilaterale dintre cele două state. Dezvoltare tehnologică, infrastructuri digitale, realitate virtuală – un dialog deschis cu Domnul Hiroshi UEDA despre… o altă lume, la propriu!

1. Excelența Voastră, vă rog să ne spuneți dacă, de-a lungul parcursului dumneavoastră profesional, ați întâmpinat vreun obstacol major și cum ați reușit să îl depășiți.

Unul dintre cele mai dificile momente din cariera mea s-a petrecut în 2011. Este vorba despre marele cutremur care s-a produs pe coasta de est a Japoniei, în urma căruia aproximativ 20.000 de oameni și-au pierdut viața, inclusiv numeroși oficiali și funcționari publici ai guvernului local. În vremea aceea, lucram pentru Ministerul Afacerilor Interne, la Tokyo, fiind la conducerea departamentului de resurse umane al guvernului local. Seismul a avut o magnitudine atât de puternică încât majoritatea instituțiilor subordonate guvernului local au pierdut o parte însemnată din structurile lor pe care, ulterior, a trebuit să le reabilităm. Întrucât ne confruntam cu o situație de urgență fără precedent, neavând un eveniment similar în istoria noastră care să ne servească drept exemplu, a trebuit să ne ghidăm după instinct și să adoptăm măsuri pe care noi le-am considerat a fi optime. Eforturile depuse alături de colegii mei nu au fost în zadar, majoritatea administrațiilor locale afectate de acest hazard natural recuperându-și o parte din activități la doar câteva luni de la producerea tragediei.

2. Cu permisiunea dumneavoastră, aș vrea să zăbovim asupra acestui subiect și să vă întreb cum a reușit Japonia și poporul japonez să se ridice și să se restabilească în urma acestei catastrofe care s-a produs în urmă cu mai bine de 10 ani?

Situația din prefectura Fukushima s-a schimbat considerabil. În prezent, ordinele de evacuare au fost ridicate pe aproximativ tot cuprinsul zonei afectate de cutremur și tsunami, cetățenii revenind acasă într-un număr tot mai mare. De asemenea, infrastructura, care ocupă un loc important în viața cotidiană a oamenilor, a fost, în mare parte, restaurată. Și reabilitarea locuințelor a fost, în cea mai mare parte, finalizată, precum și construirea de locuințe sociale noi, acestea oferind o nouă aură zonelor rezidențiale grav afectate de acest dezastru. Cât despre rețelele de transport și căi de acces suplimentare – care stau la baza consolidării zonelor afectate de calamități naturale – situația lor continuă să fie îmbunătățită în mod constant. De altfel, s-au luat inițiative cu privire la dezvoltarea unor industrii noi, cum ar fi energia regenerabilă, al căror obiectiv principal îl constituie renovarea și revitalizarea regiunii. Treptat, locuitorii prefecturii Fukushima încep să revină la viața de dinaintea cutremurului.

În prezent, se desfășoară lucrări de dezafectare și de eliminare a combustibilului uzat, prin extragerea resturilor de combustibil din bazinele centralei nucleare Fukushima-Daiichi a companiei TEPCO.

Mai mult, Jocurile Olimpice și Paralimpice de vară de la Tokyo din 2020, desfășurate anul trecut, după ce au fost amânate din cauza pandemiei de COVID-19, au fost denumite „Jocurile reconstrucției”, din dorința statului japonez de a-și exprima recunoștința față de sprijinul primit din întreaga lume și de a transmite un mesaj comunității internaționale cu privire la eforturile depuse de către poporul japonez în vederea reconstrucției zonei afectate de marele cutremur.

3. În continuare, vă rog să ne vorbiți despre câteva obiective principale ale mandatului dumneavoastră la București.

Există numeroase obiective pe agenda mea de lucru, însă două le consider a fi cele mai importante. În primul rând, menținerea și dezvoltarea relațiilor bilaterale cu țara gazdă, iar, în al doilea rând, vegherea asupra bunăstării și sănătății cetățenilor japonezi stabiliți aici și, desigur, promovarea și sprijinirea activităților companiilor japoneze din România.

În ceea ce privește menținerea și dezvoltarea relațiilor bilaterale, este important să menționez faptul că între Japonia și România există un parteneriat important, ambele țări împărtășind valori fundamentale precum: democrația, statul de drept, drepturile omului și economia de piață liberă. În prezent, guvernele din Japonia și România lucrează împreună în vederea ridicării relațiilorbilaterale dintre cele două state la nivelul unui „Parteneriat Strategic”. Prin lansarea parteneriatului strategic, sperăm că vom putea extinde sfera cooperării bilaterale, acordând o atenție sporită și altor domenii de interes, cum ar fi: dialogul diplomatic/politic, securitatea, economia, medicina, cultura și schimburile interpersonale bazate pe valori universale comune.

Deși a trecut numai un an de la sosirea mea în România, sunt impresionat de apropierea pe care românii o resimt față de Japonia și de cultura japoneză, mulți dintre aceștia vorbind fluent limba japoneză, fiind fascinați de varietatea culturală a țării mele. Ne vom strădui, în limita posibilităților, să organizăm mai multe evenimente în viitorul apropiat prin intermediul cărora publicul român să-și aprofundeze cunoștințele despre Japonia și cultura niponă.

Cât despre al doilea obiectiv, după cum bine știți, conflictul desfășurat în imediata vecinătate, între Federația Rusă și Ucraina, a creat un mare val de refugiați, printre care se numără și cetățeni japonezi. Așadar, depunem toate eforturile posibile pentru a proteja și a veni în sprijinul cetățenilor japonezi evacuați din Ucraina. Pentru mine, asigurarea sănătății și bunăstării celor aproximativ 400 de rezidenți japonezi din România, mai ales în contextul sanitar actual generat de pandemia de coronavirus, reprezintă o sarcină mai importantă ca niciodată.   

De asemenea, în România există peste 100 de companii japoneze. Susținerea și promovarea activității lor este foarte importantă, nu doar din perspectiva asigurării protecției rezidenților japonezi, ci și din dorința de a participa la menținerea și dezvoltarea relațiilor economice dintre Japonia și România.

„Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila, care, în prezent, este în construcție cu participarea unei companii japoneze, se așteaptă să fie finalizat până la sfârșitul anului în curs și să devină un nou simbol al relației noastre bilaterale.”

4. Japonia este principalul investitor de origine asiatică din România, o zona specifică în care investițiile japoneze sunt prezente fiind infrastructura (de exemplu, Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila este construit cu participarea unei companii japoneze). Care sunt principalele domenii și sectoare cheie din România de care sunt interesați investitorii japonezi? Care sunt așteptările dumneavoastră pentru viitorul relației economice dintre cele două țări?

După cum bine ați menționat, Japonia a implementat diverse proiecte în România folosind împrumuturi în yeni japonezi, mai ales în sectorul infrastructurii. Cel mai recent proiect din România care beneficiază de finanțare și asistență oficială pentru dezvoltare din partea noastră îl reprezintă construcția liniei de metrou M6, care leagă rețeaua de metrou a capitalei de Aeroportul Internațional Henri Coandă București. Proiectul a primit undă verde din partea guvernului României și se preconizează că implementarea acestuia va începe anul curent. De asemenea, Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila care, în prezent, este în construcțiecu participarea unei companii japoneze, se așteaptă să fie finalizat până la sfârșitul anului în curs și să devină un nou simbol al relației noastre bilaterale.

Tot anul acesta, în România se vor derula proiecte de amploare din bugetul PNRR ce țin de îmbunătățirea infrastructurii. În plus, vor fi construite centrale nucleare pentru dezvoltarea energiei regenerabile (mai precis, mici reactoare modulare) și vor fi reabilitate centralele termice existente. Sunt încrezător că firmele japoneze vor participa activ în implementarea proiectelor ce țin de infrastructură.

În ultimii ani, relațiile economice dintre țările noastre s-au dezvoltat considerabil, cu investiții directe venite din Japonia în România, comerțul dintre cele două state crescând de la an la an, peste 110 companii japoneze operând astăzi în România. Mai mult, în România, IT-ul este o forță motrice în economie, iar succesul start-up-urilor românești este remarcabil. Anul trecut, Ambasada Japoniei a organizat mai multe evenimente dedicate start-up-urilor și dezvoltatorilor software în vederea solidificării/susținerii relațiilor bilaterale din domeniul IT. Vom continua să menținem și să promovăm schimburile de experiență în sectorul IT și start-up.

5. Japonia are o economie foarte dezvoltată, a treia ca mărime din lume, după PIB. Care este secretul prosperității acestui stat complet înconjurat de către apă?

Într-adevăr, Japonia este o țară insulară înconjurată de mare. Prin urmare, din acest motiv, pentru o lungă perioadă de timp, Japonia a trebuit să se bazeze pe importurile de proveniență străină pentru a suplini lipsurile care existau, în majoritatea cazurilor, în plan energetic și alimentar. În acest context, Japonia nu a avut de ales și s-a dezvoltat tehnologic pe deplin, în toate industriile, oferind, în prezent, produse și servicii de calitate cu valoare adăugată ridicată, pe care le exportă peste graniță. În plus, astăzi, Japonia investește în diverse proiecte derulate în străinătate care generează profituri semnificative. Pentru a cheltui banii după bunul plac, mai întâi trebuie să facem rost de ei. Cu alte cuvinte, consider că neajunsurile din industria energetică și alimentară au reprezentat, de fapt, motivația Japoniei de-și depăși limitele și de a deveni o mare putere economică.

(Partea a doua a interviului, în ediția de luni, 30 mai)

Octavian-Eusebiu HALICI