Judecătorii au constatat neregularităţi în dosarul în care au fost trimişi în judecată şeful Ocolului Silvic Breaza şi alţi silvicultori

Un dosar în care cinci silvicultori de la Ocolul Silvic Breaza sunt acuzaţi de fapte de abuz în serviciu nu a trecut de judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Câmpulung Moldovenesc. Acesta a constatat neregularitatea actului de sesizare a instanţei şi a dispus retrimiterea dosarului la procurori. Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc au un termen de 5 zile în vederea remedierii neregularităţii constatate în actul de sesizare, procurorul urmând a comunica judecătorului de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei după acest termen. Silvicultorii au contestat legalitatea administrării probelor şi rămâne de văzut ce se va întâmpla mai departe în acest dosar.

Şeful de ocol Mihai Liţu a respins acuzaţiile şi a explicat că va încerca să demonstreze în instanţă ca suprafeţele pe care s-au efectuat tăieri apăreau în domeniul privat, ca retrocedate şi nu în domeniul statului, cum susţin procurorii. Mihai Liţu a declarat că a fost depusă la dosar o hartă în care e clar conturat că suprafeţele de pe care s-a exploatat lemn apar în domeniul privat, ca retrocedate.
În cazul şefului de ocol, Mihai Liţu, procurorii au dispus trimiterea în judecată pentru infracţiunile de abuz în serviciu în formă continuată, fals intelectual în formă continuată şi uz de fals.

În esenţă, şeful de ocol este pus sub acuzare pentru două tăieri care s-au făcut în anul 2013. El este acuzat că a emis fără drept autorizaţie de exploatare masă lemnoasă, prin îndeplinirea în mod defectuos a atribuţiilor de serviciu, ceea ce a dus la tăierea ilegală de arbori din fondul forestier proprietate a statului.

Într-un caz este vorba de 58 de arbori, cu volum total de 83 mc şi valoare de 7.055 de lei, exploataţi din fondul forestier proprietatea statului şi nu din fondul forestier proprietatea privată a numitei M.M., aşa cum era emisă delegaţia de marcare şi s-a consemnat în actul de punere în valoare şi documentaţia partizii, se arată în rechizitoriu.

În al doilea caz este vorba de 68 de arbori cu volum total de 99 mc şi valoare de 8.415 lei, din fondul forestier proprietatea statului şi nu din fondul forestier proprietatea privată a numitei M.M, aşa cum era emisă delegaţia de marcare şi s-a consemnat în actul de punere în valoare şi documentaţia partizii, susţin procurorii.

Cei cinci silvicultori trimişi în judecată se bucură de prezumţia de nevinovăţie, până la o decizie definitivă a instanţelor de judecată.