Inimă răcită prea devreme...

În această aspră uvertură de Brumărel, a plecat dintre noi VIRUŢA  - Elvira CORJÎN, 59 de ani (n. 1959), 40 de ani neîntrerupt educatoare în Voievodeasa - Suceviţei, localitatea de baştină. Nu există casă, în micul şi legendarul cătun, în care, într-un fel sau altul, copii, nepoţi, părinţi să nu-i fi trecut prin mânuţele ei două, gingaşe şi tandre, de Dăscăliţă dedicată.

A iubit copiii ca pe ochii din cap

Dascăl de copii cu vădită chemare, le-a crescut, educat şi iubit şi pe cele două fete ale ei, Carmen şi Anda, aşa cum a făcut, deopotrivă, desigur, şi cu nepoatele (trei la număr) – Daria, Alisia şi Denisa, nişte „sărăcii” ghiduşe şi dragălaşe de ştrengăriţe... cuminţi şi de nostimă ispravă.

Viruţa a plecat împăcată spre alte zări şi-n alte dimensiuni, numai Bunul Dumnezeu ştie. În ordine cu viaţa, până la urmă, în armonie cu familia, cu obştea pe care a slujit-o ireproşabil. Negreşit, cu îndârjită trudă, cu inima ei mult prea generoasă, cu pasiunea şi chemarea vecine cu jertfa. A trăit – a trudit, cum s-ar spune, nefăcând degeaba umbră pământului. A iubit fără rest, necondiţionat, a aflat de timpuriu rostul cel bun al vieţii, sensul ei, şi a fost o evlavioasă (romano-catolică) în toată puterea cuvântului. Sortită fiindu-i acum un altfel de călătorie, s-a mutat la Domnu’, iată!, în acest aspru, grăbit şi nemilos Brumărel, un om bun, un suflet ales, un nobil caracter. Pământul s-a văduvit de-un pom copt, iar cerul s-a...căpătuit c-o îndumnezeită entitate solară.

Îţi mulţumim aleasă, inimoasă şi vremelnică făptură fără de seamă – fiică, mamă, soţie, bunică ori colegă sau prietenă fără de cusur, că ne-ai dăruit şi ne-ai învăţat pururea lecţia bunătăţii şi frumuseţii sufleteşti, virtuţile alese, bucurii şi zăcăminte niciodată pieritoare. Trupul cel slab şi de ţărână, mult ostenit şi repede stricăcios, porneşte de astăzi unde-i şi obârşia, dar fiinţa ta înavuţită  generos şi însufleţită nepereche de nestematele veşnice vor rămâne pururea în sufletul celor care te-au cunoscut, respectat şi iubit.

LA REVEDERE, ICA !

La revedere...

Toate trec ca floarea spulberată, de Serghei Esenin

Mai bine 10 ani ca o lebădă decât 100 de ani ca o cioară

Inimă răcită prea devreme, făptură firavă fără de pereche, plămădită şi zidită viguros din delicateţe şi negrăită sensibilitate, Viruţa cea binecuvântată generos de Pronia cerească a plecat. Să te odihneşti pe îndelete, tu cea iubitoare, întâi-şi-ntâi, de FLORI (până la Dumnezeu!) şi pe care, întâi-şi-ntâi, le-ai sădit, îngrijit şi cultivat printre COPII – flori, altminteri, şi ei – ele nepieritoare, căldura şi Lumina VIEŢII !

Înmormântarea va avea loc la Voievodeasa

Înmormântarea va avea loc astăzi, 8 octombrie, în jurul amiezii, în cimitirul catolic din satul Voievodeasa, comuna Sucevița.