O nouă activitate dedicată “Centenarului Marii Uniri”, la Fălticeni

Muzeul de Artă “Ion Irimescu” din Fălticeni a găzduit joi, 12 aprilie,  Simpozionul “Centenarul Marii Uniri”, activitate derulată în cadrul proiectului „Marea Unire”, desfăşurat în acest an în municipiul Fălticeni sub girul administraţiei locale. Întâlnirea a început prin intonarea imnului României, apoi a continuat prin vizionarea expoziţiei “Centenarul Marii Uniri 1600 – 1859 - 1918”, care cuprinde imagini ale momentelor istorice care au marcat România în cei 300 de ani, dar şi figurile emblematice ale înfăptuirii statului unitar, începând cu Mihai Viteazul, care a realizat pentru prima dată unirea unui teritoriu apropiat ca întindere de cel al României de astăzi, fiind simultan domnitor în Ţara Românească (1593-1601), Transilvania (1599-1600) şi Moldova (1600).

În cadrul simpozionului moderat de preotul Teodor Brădăţanu, istoricul Constantin Bulboacă a detaliat marile încercări de unire din cele mai vechi timpuri până în 1918: “Unii spun că în anul 1918 Dumnezeu a fost român, că au existat anumite conjuncturi care ne-au favorizat şi am înfăptuit Unirea. Poate şi acest lucru are o oarecare importanţă pentru că depindem de o anumită situaţie externă, dar vreau să vă spun că marile noastre personalităţi din Transilvania, din Basarabia, din Bucovina şi din Regatul Românei, cunoscut ca stat independent în urma Războiului de Independenţă din 1877-1878, au făcut front comun înainte de Primul Război Mondial. Fruntaşii românilor s-au implicat trup şi suflet în Unire şi au susţinut cauza acestei ţări la Washington, Londra, Paris. La Moscova nu am putut face acest lucru pentru că imperiul rus s-a prăbuşit şi comunismul a ajuns la putere”, a spus profesorul Constantin Bulboacă.

Unirea provinciilor româneşti a fost şi este dorită

Cu ajutorul imaginilor şi al secvenţelor din filmele istorice, prof. dr. Codrin Benţa a prezentat România Mare, un stat care la 1918 era şi mai mare decât astăzi, explicând şi nevoia de prudenţă în luarea deciziilor chiar dacă românii din Republica Moldova, dar şi din România, din ce în ce mai mulţi, cer astăzi, în 2018, din nou Unirea. 

“Unii au ajuns să gândească convergent către unitate, sunt atâtea momente din istoria românilor pe care înaintaşii noştri le-au trăit pentru a ajunge la momentele desăvârşirii unităţii naţionale. Cu ajutorul planşelor am putut prezenta principalele momente care au precedat cel de vârf, 1918, cum ar fi 1600 – Mihai Viteazul, sentimentul paşoptist al lui Nicolae Bălcescu prin care spera să pună piatra de temelie a unităţii naţionale, Revoluţia Română de la 1848 desfăşurându-se în condiţiile în care părţi din teritoriul naţional se aflau în stăpânirea imperiilor vecine (Transilvania, Bucovina), Moldova şi Muntenia erau constrânse să accepte protectoratul Rusiei ţariste şi suzeranitatea Imperiului Otoman, 1859 -când Cuza a fost ales domn al Moldovei şi al Ţării Româneşti, 1877-1878, război în urma căruia România a obţinut independenţa faţă de Imperiul Otoman.

Cei dinainte şi-au dorit foarte mult această unire, noi visăm să o avem ca altădată, dar e cam greu. Dacă am fi consfinţit unirea Basarabiei cu România aşa cum se cere am fi putut avea alte probleme istorice care vin în lanţ. E vorba de Transilvania, acolo sunt unguri, secui, saşi care aşteaptă astfel de pretexte pentru a desprinde Ţinutul Secuiesc. Mai sunt şi alte pretenţii teritoriala şi pretexte care ar fi complicat foarte mult situaţia noastră şi de aceea rămânem cu o perspectivă mai puţin clară despre unitatea care ar putea fi realizată”, a precizat prof. Codrin Benţa.

Manifestarea s-a încheiat cu vizionarea unui film “Despre Marea Unire de la 1918” din “O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri” de Neagu Djuvara.