Clădirea de kilometrul 0 al municipiului Rădăuţi, la un pas de a deveni o ruină

„Patrulaterul”, aşa cum denumesc localnicii cea mai impozantă clădire de la kilometrul 0 al municipiului Rădăuţi, clădire cu o vechime de peste o sută de ani, este la un pas de a se transforma într-o ruină. Dacă parterul imobilului format din patru laturi a fost reabilitat, în mare parte, de cei care au cumpărat spaţiile de acolo, etajul clădirii, care are ca proprietar municipiul Rădăuţi şi ca administrator Consiliul Local, s-a transformat într-o casă fără stăpân în care, până nu demult, locuiau oamenii străzii pe holuri cu pereţi distruşi de igrasie, mormane de gunoi şi încăperi insalubre. Chiar dacă anul trecut de pe acest etaj au fost scoase mai mult de zece remorci cu gunoi, nici astăzi holurile fostului Hotel Nordic nu arată mai bine. Mai mult, specialiştii spun că au apărut probleme de rezistenţă, faţada imobilului cât şi ţigla de pe acoperişul clădirii sunt puternic deteriorate, iar în anii din urmă câţiva trecători au fost accidentaţi de bucăţi de tencuială sau de ţiglă.

De la Prefectură la hotel

Impunătorul imobil din centrul municipiului a fost inaugurat în jurul anilor 1910 şi a găzduit în acele vremuri Prefectura şi Primăria localităţii, apoi după anii ‘40 administraţia locală comunistă. În anul 1969, Sfatul Popular Raional Rădăuţi s-a mutat în actualul sediu al primăriei, iar imobilul a capătat după o serie de modificări destinaţie de hotel, condiţii în care clădirea a trecut în anul 1988 în proprietatea Oficiului Judeţean de Turism Suceava, fostul OJT.

Directorul hotelului din anii ‘70, Timi Bărăgoiu, a povestit: „Hotelul avea 43 de camere, cu o capacitate de cazare de 110 locuri. În afara acestora mai aveam spălătorie şi călcătorie proprie şi mai multe magazii. Pot să afirm că în perioada 1974-1983 am avut o ocupare de 80-90% şi că în afara turiştilor români aveam aproape permanent grupuri din străinătate. Condiţiile de cazare erau foarte bune şi, un lucru deosebit pentru acele vremuri, existau apă caldă şi căldură în permanenţă”. După Revoluţie hotelul a fost luat în locaţie de gestiune, iar după câţiva ani, în baza unei hotărâri judecătoreşti din 1997, noul proprietar al acestuia a devenit municipiul Rădăuţi, iar în calitate de administrator, Consiliul Local Rădăuţi.

Începutul sfârşitului

În aceste condiţii, administraţia locală a decis să închirieze, în baza unor hotărâri de Consiliu Local, camerele fostului hotel unor asociaţii, fundaţii sau sedii de partide din municipiu. Şi pentru că în acea perioadă apăruseră unele solicitări de cumpărare a unei aripi a fostului hotel, Consiliul Local a emis o hotărâre prin care a trecut în domeniul privat 20 de camere. Din păcate nici unul dintre potenţialii cumpărători nu a achiziţionat aceste camere, iar în o parte dintre acestea a fost instalat Detaşamentul de Jandarmi din municipiu, care a funcţionat acolo până în 2011.

Chiar dacă majoritatea celor peste 40 de încăperi aveau chiriaşi, administraţia rădăuţeană nu a reuşit să găsească o soluţie pentru întreţinerea imobilului, şi acesta a început să se degradeze. Pentru că imobilul nu mai dispunea de încălzire, instalaţia de apă şi canalizare a cedat în mai multe locuri, iar în camere şi pe holuri s-a instalat igrasia. Tencuiala de pe pereţi a început să cadă, iar pentru că grupurile sanitare erau impracticabile, locurile mai dosnice de pe holuri au devenit un fel de closete. Uşa de acces în clădire era permanent descuiată, iar fostul hotel s-a transformat, pe parcursul nopţilor, într-un rai al celor fără casă şi un adăpost pentru persoanele dubioase.

Chiar dacă au existat unele iniţiative, administraţia locală nu a luat nici o măsură, iar clădirea s-a degradat permanent. „Am ajuns într-o dimineaţă la vechiul hotel, căutam sediul unei fundaţii. Pentru că încă nu se luminase, era iarna, pe holul întunecos am tras o sperietură zdravănă când dintr-un ungher s-a ridicat un zdrahon nebărbierit şi murdar, care mi-a cerut cinci lei. Am plecat imediat şi de atunci am evitat să mai intru pe acolo”, a spus Nicolae Popescu, un pensionar din cartierul Hipodrom. Faţada clădirii şi acoperişul acesteia reprezintă un pericol permanent pentru trecătorii de pe trotuarele din apropierea clădirii pentru că periodic se desprind bucăţi de mortar ori cad bucăţi de ţiglă.

Viceprimarul Bogdan Loghin: Soluţia – fonduri europene

În urmă cu circa un an administraţia locală a repartizat o cameră unui cetăţean care înnoptează permanent în fostul hotel şi se ocupă de curăţenia acestuia. Însă o singură persoană nu poate administra o suprafaţă de câteva mii de metri pătraţi, chiar dacă bărbatul este extrem de bine intenţionat. Trebuie precizat că, la fel ca şi în urmă cu 10 sau 15 ani, nici acum nu există vreo toaletă funcţională, accesul la energia electrică se face prin tot felul de improvizaţii care nu înseamnă decât un risc permanent de incendiu. Mai trebuie menţionat că intrarea în podul clădirii a fost blocată, după ce chiriaşii de la mansarda care găzduieşte sediul unui partid au instalat un perete din gratii metalice.

Întrebat despre soluţia care poate rezolva situaţia critică a imobilului din centrul municipiului, viceprimarul cu atribuţii de primar, Bogdan Loghin, a declarat: „Ştiu de mai mulţi ani de situaţia de la fostul hotel. Am prevăzut la buget un miliard de lei vechi pentru reparaţii la acoperiş, însă soluţia pentru reabilitarea întregului imobil o văd numai prin accesarea de fonduri europene”.