Statul lasă de izbelişte peste 900 de suceveni bolnavi mintal sau cu diverse handicapuri fizice

Peste 900 de oameni care sunt rezidenţi în cele opt centre de recuperare şi reabilitare neuropsihică din judeţul Suceava riscă să ajungă în stradă prin aplicarea unei ”reforme structurale de calitate”, anunţată de ministrul Muncii, Rovana Plumb, că ar fi început săptămâna trecută. Reforma aplicată în urmă cu câţiva ani în sistemul de asistenţă socială este reformată acum din nou de guvern. În data de 3 iunie a.c., ministrul Plumb a declarat că începe procesul de dezinstituţionalizare a persoanelor cu dizabilităţi aflate în centre rezidenţiale, arătând că nu vor mai fi finanţate aceste centre, iar persoanele vor fi date în îngrijire în cadrul familiei. Asta înseamnă că cei 914 oameni cu retard mintal, boli neuro-motorii sau alte afecţiuni psihice, care au fost aduşi în aceste centre chiar de familiile lor - în cazul în care le mai au - tocmai pentru că îngrijirea şi asistenţa permanentă de care au nevoie nu le putea fi oferită acasă, se vor întoarce de unde au plecat. O bună parte, însă, dintre cei care se află în centrele de la Siret, Costâna, Zvoriştea, Sasca Mică, Pojorâta, Mitocu Dragomirnei, Todireşti şi Centrul Ambulatoriu de Recuperare Blijdorp nu mai au pe nimeni sau au familii doar în acte, familii care nu i-au vizitat niciodată, iar pentru aceştia ”reforma de calitate” are în vedere să fie preluaţi de ONG şi autorităţile locale, cu finanţare din fonduri europene.

"Astăzi marcăm asumarea începerii unei reforme structurale de calitate, care are în centru persoana cu dizabilităţi”, a declarat Rovana Plumb, care a mai precizat că ”vrem să scoatem persoanele cu dizabilităţi, să le ducem spre îngrijire în cadrul familiei”.

Când a fost întrebată dacă nu vor mai fi daţi bani pentru aceste centre, Plumb a spus: "în momentul în care ne-am asumat politic că mergem pe trendul acesta european, internaţional de a trece de la instituţii la servicii comunitare, nu vor mai fi finanţate centrele rezidenţiale în care să locuiască persoane cu dizabilităţi. Ele trebuie îngrijite la nivelul familiei sau prin furnizarea de servicii suport generate de către comunitate dinspre autorităţile locale, dinspre ONG care pot primi bani din fonduri europene pentru întreţinerea acestor tipuri de servicii".

Numai centrul de la Sasca Mică are 423 de beneficiari, persoane cu deficienţe psihice

Fondurile europene pe care ar trebui să le acceseze administraţiile locale şi ONG-urile sunt din cele două programe capital uman şi dezvoltare regională şi se ridică la 700 milioane de euro. România ar trebui să cheltuie aceşti bani până în 2020, ”implementând o nouă viziune modernă şi europeană în ceea ce priveşte persoanele cu dizabilităţi", după cum a spus ministrul Muncii, Rovana Plumb.

În judeţul Suceava, conform datelor puse la dispoziţie de Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava, suma alocată de la bugetul de stat şi de către Consiliul Judeţean pentru funcţionarea acestor centre în care îşi duc viaţa 914 oameni, doar pentru primul trimestru din 2015, se ridică la 1,150 milioane de euro.

Pentru întreg anul trecut, suma a fost de 4,827 milioane de euro. Cel mai mare centru de reabilitare şi recuperare neuropsihică este cel de la Sasca Mică, unde anul trecut au fost 423 de beneficiari. La Costâna erau înregistraţi 170 de beneficiari, la Zvoriştea - 64, la "O nouă viaţă" Siret- 39, la Pojorîta -75, în cele două unităţi de la Mitocu Dragomirnei sunt îngrijiţi 49 de oameni cu dizabilităţi, la Todireşti - 50, iar în centrul "Blijdorp" din Suceava -55. Un total de 925 de persoane, puţin mai mulţi faţă de numărul celor care sunt astăzi în centre - 914 persoane. Cu excepţia Sucevei şi Siretului, toate celelalte astfel de instituţii sunt în comune, astfel că este greu de crezut că bugetele locale vor putea finanţa cheltuielile de funcţionare.

O singură fundaţie s-a arătat interesată de contractarea de servicii sociale de la CJ

Deocamdată, singura fundaţie care s-a arătat interesată de contractarea de servicii sociale este ”O nouă viaţă” din Siret, care a înaintat Consiliului Judeţean Suceava solicitarea privind demararea procedurilor de externalizare a serviciilor sociale din cadrul C.R.R.P.H. Siret. Răspunsul Direcţiei de Asistenţă Socială la această cerere este că pentru externalizare este necesar un cadru (strategic) pentru parteneriatul public – privat, care să facă referinţă la scopurile parteneriatului planificat, sarcinile care trebuie realizate pentru a atinge scopurile parteneriatului, respectiv creşterea calităţii serviciilor, riscurile implicate, existenţa competiţiei pentru activităţile supuse externalizării (pentru respectarea procedurilor de achiziţie publică), rezultatul sau impactul aşteptat din această activitate. Prin urmare, pe actualul cadru legislativ este necesară mai întâi elaborarea strategiei judeţene, prin care se va putea crea un cadru funcţional de parteneriate în scopul dezvoltării sistemului de asistenţă socială prin delegarea responsabilităţii de prestare a anumitor servicii sociale către terţi. Totodată este necesar să apară toată legislaţia subsecventă Legii 292/2011 a asistenţei sociale. Ca atare, activitatea serviciului social din cadrul C.R.R.P.H. Siret ar putea fi preluată doar ”în urma parcurgerii unei proceduri de achiziţie publică având ca obiect furnizarea de servicii sociale pentru o anumită perioadă de timp”, după cum a precizat conducerea instituţiei. În această formulă, cel care face decontarea serviciilor ar fi Consiliul Judeţean, din bugetul propriu sau din sumele alocate de la bugetul de stat. În varianta susţinută de ministrul Rovana Plumb, astfel de centre ar mai putea rămâne doar dacă ar fi susţinute financiar de familiile celor internaţi, de autorităţile locale sau de ONG-urile care ar accesa fonduri europene.