Încă un dosar cu mari semne de întrebare la DNA Suceava. Inculpat: comisarul-şef Ioan Crap

După dosarul celor trei poliţişti de la Secţia Gălăneşti şi al şefului Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă Suceava, acuzaţi de fapte foarte grave, dar cercetaţi în stare de libertate, fără nici o măsură preventivă, judecătorii de drepturi şi libertăţi cerându-le anchetatorilor să vină şi cu un minim de probe, nu numai cu acuzaţii, după ce prefectul Sinescu a fost scos din clădirea Parchetelor  cu cătuşe la mâini şi ţinut 24 de ore în beciurile poliţiei, eliberat a doua zi de magistraţii de la Tribunal, cât şi de cei de la Curte, care au considerat că nu se impune luarea măsurii arestării preventive, ba mai mult, au apreciat că o parte dintre infracţiunile de care este acuzat reprezentantul Guvernului nu stau în picioare, cel puţin în acel moment procesual, încă un dosar instrumentat de DNA Suceava ne face să ne punem întrebări asupra modului în care se fac anchetele de către procurorii anticorupţie de la Suceava.

Este vorba de dosarul în care a fost pus sub acuzare, în vara anului trecut, comisarul-şef Ioan Crap, pe atunci împuternicit la comanda Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Suceava.

DNA a anunţat inculparea lui Ioan Crap pe 4 iunie 2014, în aceeaşi zi în care au avut loc percheziţiile în dosarul APIA Suceava, dosar în urma căruia mai mulţi funcţionari din structurile de conducere ale instituţiei, printre care şi fostul director executiv adjunct, Delia Moldoveanu, au fost săltaţi cu mascaţii, pentru că ar fi fraudat fonduri europene prin alocarea ilegală de subvenţii.

Am făcut această precizare pentru că singura legătură a comisarului-şef Ioan Crap cu dosarul APIA este, potrivit DNA, cea cu Delia Moldoveanu, pentru care ofiţerul din conducerea poliţiei judeţene ar fi intervenit pe lângă subordonaţi de-ai lui, cerându-le să nu îi ridice permisul de conducere.

Comunicatul DNA de pe 4 iunie 2014: “Inculpare inspector-şef IPJ Suceava”

Pe 4 iunie 2014, mass-media din judeţ şi cea naţională anunţau faptul că şeful IPJ Suceava, comisarul-şef Ioan Crap este cercetat de DNA. Acuzaţia: abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.

Iar învinuirile erau prezentate într-un comunicat postat pe site-ul structurii de parchet anticorupţie: “Din ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale întocmită de procurori a rezultat căexistă date şi indicii temeinice potrivit cărora, la data de 6 aprilie 2014, inculpatul Crap Ioan, în virtutea atribuţiilor sale de serviciu de adjunct al şefului Inspectoratului Judeţean de Poliţie Suceava, la solicitarea telefonică a unei persoane (preot) şi-a încălcat atribuţiile de serviciu şi a intervenit pe lângă un agent de poliţie din cadrul Serviciului Poliţiei Rutiere din cadrul I. P. J. Suceava, aflat în timpul serviciului cu un autoturism prevăzut cu staţie radar, pentru ca acesta să nu dispună măsura reţinerii permisului de conducere a unei persoane cu funcţie de conducere la Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură Centrul Judeţean Suceava (APIA SUCEAVA) şi sancţionarea contravenţională a acesteia, deşi agentul constatase încălcarea prevederilor legale ce impunea luarea acestei măsuri”, se arată în comunicatul DNA, precizându-se, pentru a da greutate afirmaţiilor de mai sus, că “în cauză procurorii au beneficiat de sprijinul de specialitate al Serviciului Român de Informaţii Suceava şi de sprijinul Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei”.

DNA: Șefa de la APIA a rămas cu permisul în buzunar, deşi radarul a prins-o cu peste 100 de km/h prin oraş

 Știrea a fost întoarsă pe toate feţele şi în scurt timp s-au aflat şi celelalte personaje implicate: persoana cu funcţie de conducere de la APIA era Delia Moldoveanu, iar preotul care a intervenit pe lângă comisarul-şef Ioan Crap a fost Cătălin Axinte, consilier economic al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor în acea perioadă.

Scenariul DNA reconstituit în mass-media era următorul: Delia Moldoveanu a fost prinsă în trafic de radarul poliţiei cu o viteză mult peste limita legală, viteză pentru care, în mod normal, ar fi trebui să i se reţină permisul de conducere. Știind că autoturismul condus de către directorul executiv al APIA Suceava a fost depistat de radar pe raza municipiului Suceava (la ieşirea spre Fălticeni) şi cum legislaţia prevede ridicarea permisului de conducere la depăşirea cu mai mult de 50 de kilometri pe oră a vitezei maxime admise, tragem concluzia că Delia Moldoveanu rula cu peste 100 de kilometri la oră.

Realizând că va rămâne fără permis, directorul executiv APIA începe să dea telefoane în speranţa că va reuşi să scape de sancţiunea poliţiei rutiere (n.r. - telefoanele îi erau interceptate de anchetatori în dosarul subvenţiilor ilegale).

Că a sunat direct la fratele ei, preotul Tiberiu Costiuc, şi acesta la preotul Cătălin Axinte, sau că Delia Moldoveanu l-a apelat direct pe consilierul economic de la Arhiepiscopie, e un detaliu ştiut doar de anchetatori în această fază a cercetărilor, aspect care însă nu are nici o importanţă în ceea ce vrem să vă arătăm prin acest material.

Cert este că preotul Cătălin Axinte l-a contactat telefonic pe comisarul-şef Ioan Crap şi i-a spus că un echipaj de la Rutieră a oprit-o pe o prietenă de-a lui care riscă să rămână fără permis, rugându-l să-i înduplece pe agenţii respectivi.

Varianta potrivit căreia Ioan Crap nu a sunat mai departe şi nu a intervenit pe lângă agenţii care au oprit-o în trafic pe Delia Moldoveanu (aşa cum ofiţerul a susţinut încă de la început) a fost respinsă de anchetatori. Nu e nevoie de o probă a intervenţiei făcute de Crap către subordonaţii săi, după logica scenariului conturat de DNA, atâta vreme cât Delia Moldovenu a rămas cu permisul în buzunar, lucru care, urmând acelaşi raţionament, dovedeşte că ofiţerul cu funcţie de conducere în poliţia judeţeană a comis o ilegalitate.

Verificarea aparatului radar a dat peste cap acuzaţiile DNA. Au măsluit poliţiştii radarul?

De aici încolo, o să vă explicăm de unde semnele mari de întrebare şi asupra acestui dosar.

În ziua în care şeful IPJ de atunci a fost pus sub acuzare, ofiţeri ai Direcţiei Generale Anticorupţie Suceava au fost trimişi la sediul municipiului Suceava să ridice hard-ul pe care sunt stocate imaginile surprinse de aparatele radar, dar şi aparatul care a înregistrat momentele în care maşina condusă de Delia Moldoveanu rula cu peste 100 de kilometri la oră, aşa cum am dedus din comunicatul DNA din 4 iunie 2014.

În mod curios, verificarea acestora s-a făcut după „ponegrirea” lui Crap prin presă, deşi credem că şi absolventul de şcoală de agenţi de poliţie cu cea mai mică medie ar fi început mai întâi să strângă probe şi după aceea să strige sus şi tare că a prins hoţul.

În procesul verbal prin care a fost sancţionată Delia Moldoveanu,  în acea zi, de 6 aprilie 2014, se arătă că maşina condusă de aceasta a fost depistată de aparatul radar cu 75 de kilometri la oră.

Urmând scenariul conturat de DNA, am fi avut şi infracţiuni de fals comise de poliţiştii care au oprit-o în trafic pe directoarea executivă de la APIA Suceava şi care au încercat să măsluiască totul, după ce a intervenit comisarul-şef Crap, modificând astfel viteza reală cu care a depistat-o radarul, de la peste 100 de kilometri la oră, la 75 de km/h. 

Au fost aduşi şi cei doi poliţişti de la Rutieră la audieri la DNA şi li s-a cerut să recunoască tot.

Agenţii, unul dintre ei ridicat de acasă, au susţinut însă că aceea a fost viteza reală cu care a fost depistată conducând Delia Moldoveanu (75 km/h) şi că nu s-a făcut nici un fals, excluzând şi acuzaţia că ar fi intervenit în acest caz comisarul-şef Ioan Crap.

S-a trecut la percheziţia informatică asupra hard-ului cu imaginile surprinse de radar, dar şi a aparatului pe care încă mai existau înregistrările din 6 aprilie 2014, fiind adus tocmai în acest scop un specialist informatician al DNA.

Când au ajuns la imaginile din 6 aprilie 2014, la momentul când în bătaia radarului intră maşina Deliei Moldoveanu, înregistrările video indică clar viteza: 75 de kilometri la oră, viteză care scade imediat, directoarea executivă de la APIA Suceava observând MCV-ul poliţiei şi încetinind.

A fost măsluit aparatul? Nu se poate aşa ceva, le-a explicat anchetatorilor chiar specialistul lor. Orice încercare de a modifica datele noilor tipuri de radar duce la compromiterea tuturor datelor înregistrate, tentativa de distrugere de probe fiind imediat identificabilă.

De altfel, cei doi poliţişti de la Rutieră implicaţi şi ei în acest caz nu au fost inculpaţi până în prezent, la 9 luni de la comunicatul remis de DNA Suceava.

Ioan Crap era la o pomenire, în judeţul Botoşani, când a fost sunat de preotul Axinte

Delia Moldoveanu a fost sancţionată pentru depăşirea vitezei legale. A primit avertisment scris şi trei puncte de penalizare, aşa cum prevede legislaţia rutieră.

În faţa acestor noi amănunte care practic dau peste cap acuzaţiile DNA, am încercat să-l contactăm pe comisar-şef Ioan Crap. “Îmi pare rău, este o anchetă în desfăşurare şi nu aş vrea să comentez”, a refuzat ofiţerul să facă declaraţii referitoare la acuzaţiile ce i se aduc.

Am aflat totuşi, de la persoane din anturajul lui Ioan Crap, că ofiţerul a scos listele cu apelurile primite şi efectuate de pe telefoanele mobile pe care le deţine, pentru a demonstra că în acea zi nu a dat nici un telefon către subordonaţi de-ai săi, pentru a interveni în favoarea Deliei Moldoveanu, persoană de a cărei existenţă nici nu ştia, susţin sursele noastre, până când a fost chemat la DNA şi pus sub inculpare.

Ioan Crap se afla în judeţul Botoşani, la o pomenire a unei rude decedate, când a primit acel telefon de la preotul Axinte. Se ştiau de mulţi ani, de când ofiţerul de poliţie locuia în zona parohiei preotului. A fost o convorbire scurtă în care a înţeles că preotul îi cerea să intervină pentru o prietenă de-a acestuia din urmă. “Da, da…” şi a închis, iritat de ceea ce-i cerea preotulsă facă. Nu a sunat mai departe.

Și totuşi, de ce Delia Moldoveanu a susţinut în acea interceptare telefonică, pe care presupunem că o au anchetatorii, că risca să rămână fără permis de conducere?

O posibilă şi logică explicaţie ar fi acea că directoarea executivă de la APIA ar fi pus mâna pe telefon imediat după ce a fost oprită de echipajul de poliţie rutieră, neştiind viteza cu care a fost depistată şi nici faptul că pentru acea încălcare a legislaţiei rutiere sancţiunea nu presupunea ridicarea permisului de conducere.

Din şef al IPJ Suceava, trimis la munca de jos, la Prevenire, cu salariu înjumătăţit

În ziua în care comisarul-şef Ioan Crap a aflat că a fost pus sub acuzare, fiind inculpat într-un dosar al DNA Suceava, mai marii Poliţiei Române au dispus, aşa cum sunt procedurile, punerea la dispoziţie a ofiţerului până la o soluţie definitivă a magistraţilor.

Astfel, din poziţia de inspector-şef, Crap a fost mutat la Compartimentul de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii, unde se află şi în prezent, salariul fiindu-i mult diminuat.

După aproape jumătate de an, văzând că nu se mai întâmplă nimic, comisarul-şef a cerut prin avocatul său o disjungere a cercetărilor ce îl vizează de marele dosar APIA, cel al subvenţiilor ilegale.

Acuzaţiile ce i se aduc lui Ioan Crap nu au nici o legătură cu dosarul APIA şi, drept urmare, ofiţerul a cerut să fie cercetat separat de această cauză în care cercetările sunt de lungă durată, dat fiind volumul mare de fapte şi inculpaţi.  Dacă procurorii îl cred în continuare vinovat, să-l trimită în judecată, dacă nu, să dea clasare ori altă soluţie. Asta vrea, pe bună dreptate, comisarul-şef Crap: să scape odată de toată această poveste care i-a dărâmat cariera, fiind la vremea respectivă nr. 1 în poliţie din judeţ.  

„Jocul” cu cătuşele şi prezumţia de nevinovăţie

Că e vinovat sau nu comisarul-şef Ioan Crap, e treaba magistraţilor să se pronunţe, nu a mass-mediei sau a opiniei publice.

Însă treaba noastră, ca jurnalişti, este să prezentăm şi situaţiile care ridică serioase semne de întrebare privind modul în care se fac unele anchete, modul în care este percepută diferit de către magistraţi luarea măsurii arestării preventive a unei persoane. Privarea de libertate a unui om, până la urmă.

Este al treilea dosar al DNA Suceava în care mie, subsemnatului (sper că şi multor alţi colegi de breaslă) multe lucruri mi se par forţate, ca într-o “olimpiadă a arestărilor” la care se întrec procurorii anticorupţie.

A fost cazul celor trei poliţişti de la Secţia Gălăneşti şi al şefului SIPI Suceava, acuzaţi de infracţiuni copiate parcă din scenariul unei cărţi cu spioni şi poliţişti corupţi, “beletristică” pe care judecători de la Tribunal şi de la Curtea de Apel nu au apreciat-o, respingând orice măsură preventivă împotriva suspecţilor. Am prezentat pe larg subiectul în ediţiile anterioare ale Monitorului, însă toată acea poveste se poate rezuma la un fragment din motivarea judecătorului de drepturi şi libertăţi de la Curtea de Apel Suceava ( care s-a pronunţat în privinţa arestării şefului SIPI Suceava, comisarul-şef Cristian Macsim): “Probele enumerate de acuzare în susţinerea propunerii de arestare nu trebuie să echivaleze cu cele necesare pentru condamnare, însă este necesar să creeze suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit faptele pentru care este acuzat, condiţie neîndeplinită”.

Scenariul a fost aproximativ identic şi în cazul prefectului Florin Sinescu, a cărui arestare a fost cerută de către DNA, însă judecătorii au respins cererea anchetatorilor.

L-au scos pe prefect în cătuşe în mijlocul zilei din clădirea Parchetelor şi în loc să-l ducă direct în faţa judecătorilor, să decidă ei dacă locul lui e după gratii, au preferat să-l ţină o noapte întreagă într-o celulă de la subsolul poliţiei judeţene. Asta m-a intrigat. Spectacolul ăsta pentru popor, pentru presă.

“Potrivit jurisprudenţei CEDO, libertatea persoanei este regula, excepţia de la această regulă constituind-o privarea de libertate (cauza Wemhoff c. Germaniei), care reprezintă o gravă derogare de la principiile libertăţii individuale şi de la prezumţia de nevinovăţie”, e un alt fragment pe care l-am găsit în motivarea respingerii contestaţiei DNA vizavi de lăsarea în libertate, fără nici o altă măsură preventivă, a şefului SIPI Suceava.

Care prezumţie de nevinovăţie? Cea de care amintiţi, scurt, într-o frază, la finalul comunicatelor de presă, după avalanşa de acuzaţii aduse inculpatului (inculpaţilor), cea de care şi noi –mass-media, uităm de multe ori? Cea de care pare-se nimeni nu mai ţine cont?