Două biserici construite în Arbore de etnicii germani, la începutul secolului XX, lăsate în paragină

Două biserici construite în Arbore de etnicii germani, la începutul secolului XX, s-au transformat în două construcţii dărăpănate, părăsite, care nu fac cinste localităţii şi sunt o pată pentru istoria acestui ţinut. Am aflat de la profesorul de istorie Vasile Bodnar că în anul 1788, în satul Arbore a fost înfiinţată colonia nemţească Arbore, pe domeniul fostei mănăstiri Solca. Nemţii aşezaţi aici erau parte catolici din Boemia şi parte protestanţi din Bavaria. Iniţial, numărul lor a fost mai mic, dar până la sfârşitul secolului al XIX-lea a ajuns la aproximativ 400 de oameni. „Comunitatea nemţească era destul de importantă, aşa că la începutul secolului XX s-au construit bisericile de piatră pentru confesiunea romano-catolică şi evanghelică: Biserica romano-catolică în 1902 şi Biserica evanghelică luterană în anul 1912. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi ulterior comunitatea germană a părăsit satul aproape în totalitate”, ne-a explicat profesorul Bodnar. Conform recensământului efectuat în 1930, populaţia comunei Arbore se ridica la 5.941 locuitori, majoritatea fiind români - 87,7%, dar şi etnici germani - 10,26% şi evrei - 1,81%. Tot din statisticile din 1930 rezultă că 87% din populaţie era de confesiune ortodoxă, dar existau şi catolici - 7,12%, mozaici - 1,81%, evanghelici luterani - 3,25%, dar şi alte confesiuni.

Biserica evanghelică luterană, cumpărată de o parohie ortodoxă

Chiar la stradă, lângă Centrul de informare turistică a comunei, se află, într-un stadiu de degradare avansat, Biserica evanghelică luterană. Oamenii din sat nu-şi amintesc să fi participat la vreo slujbă în această biserică. Clădirea nu mai are geamuri, acoperişul este parţial distrus, apa pătrunde prin acoperiş, zidurile sunt crăpate, iar la un cutremur biserica se poate transforma cu uşurinţă într-o grămadă de moloz.

Într-o discuţie pe care am avut-o cu primarul comunei Arbore, Ionel Hrincescu,

acesta ne-a spus că biserica luterană a fost cumpărată de Parohia „Sf. Ştefan cel Mare” din comuna Arbore, unde este preot paroh Alexandru Chifan (care a fost preot la Biserica monument Tăierea Capului Sf. Ioan cel Nou). „Din banii parohiei, ai enoriaşilor, cu binecuvântarea ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, parohia a cumpărat biserica de la forurile superioare ale Bisericii Luterane cu sediul la Sibiu”. Cu părere de rău, primarul Ionel Hrincescu a completat că „această biserică luterană arată îngrozitor şi nu dă bine comunei, mai ales că este situată lângă Centrul de informare turistică. Ne-am înţeles cu cei care au cumpărat-o ca atunci când vom găsi surse de finanţare să facem un contract de colaborare, să ne-o dea în administrare sau să găsim o cale legală prin care primăria să poată finanţa această construcţie. O estimare a unui proiectant, preţ de renovare, ar fi de 5 milioane de lei noi”.

Speranţele sunt îndreptate către preşedintele Klaus Iohannis

Pentru că Biserica evanghelică luterană din Arbore nu se încadrează la monumente istorice, „la nici una din clasele, categoriile pe baza cărora s-ar putea obţine bani europeni pentru renovare şi conservare”, primarul Hrincescu s-a gândit la preşedintele României,Klaus Iohannis, care aparţine de cultul luteran, şi care, în opinia locuitorilor din Arbore, „ar putea găsi o soluţie, nişte fonduri cu care să fie reparată clădirea”.

Învăţătorul Ioan Grigoraş din Arbore ne-a spus că „acum este momentul cel mai potrivit să apelăm la preşedintele Iohannis, să repartizeze fonduri cu care să poată fi reparată biserica luterană. Trebuie schimbat acoperişul, reparaţii în interior, puse geamuri. Indiferent de destinaţia pe care o va avea în viitor, biserica trebuie reparată pentru că face parte din trecutul acestei localităţi. Nu trebuie demolată, ci reparată şi introdusă într-un circuit turistic”. Deasupra intrării în biserică este scris un text în limba germană: „Ein' feste Burg ist unser Gott”, în traducere însemnând „Dumnezeul nostru este o cetate puternică”.

Biserica luterană ar putea deveni sală de concerte

Primarul Hrincescu ne-a mai spus că în anul 2012 a avut o discuţie cu ÎPS Pimen, care i-a sugerat să ia Primăria Arbore clădirea, „să o rebilităm şi să-i dăm noi orice destinaţie dorim. Ne-am gândit să facem casă mortuară, amenajată după standarde europene, sau să facem un loc unde să se desfăşoare concerte de Paşte, de Crăciun, să organizăm expoziţii, dar pentru toate acestea ne trebuie o soluţie legală, eventual o concesiune pe 20 – 25 de ani, pentru a putea folosi fonduri bugetare".

În 2010, şi-a amintit primarul comunei Arbore, o familie din Canada a găsit în arhiva de fotografii una cu biserica luterană din Arbore. Părinţii lor au fost luterani şi au trăit în Arbore. „Au venit din Canada să-şi vadă rudele, casa, mormintele, dar nu am putut identifica nici măcar locul unde a fost casa părinţilor. Am sperat că vom ţine legătura şi ne vor ajuta să reparăm biserica luterană, dar colaborarea s-a stins dintr-o dată. Acum mai avem o speranţă în domnul preşedinte Klaus Iohannis”, ne-a destăinuit primarul Hincescu.

Preotul Stanislav Cucharec: „ Din păcate, nu dispunem de bani, de finanţare pentru a salva această biserică”

Biserica romano-catolică, situată în centrul comunei, poartă hramul Naşterea Sfintei Fecioare Maria, care se sărbătoreşte pe 8 septembrie, şi a fost construită în anul 1902 de comunitatea germanilor de religie catolică din satul Arbore. Până în anul 1940, biserica din Arbore a fost filială a Parohiei Solca. Aceasta a fost desfiinţată în jurul anului 1940, ca urmare a imigrării enoriaşilor catolici germani în Germania. În timpul războiului, preotul Jósef Kledzik, paroh în Soloneţu Nou (1939-1942), a păstorit şi comunităţile romano-catolice din Solca şi Arbore. În perioada regimului comunist, numărul credincioşilor romano-catolici din Arbore s-a micşorat în mod continuu, majoritatea lor emigrând în Germania. Astăzi, Biserica romano-catolică din Arbore este filială a

Parohiei Coborârea Sfântului Duh din Soloneţu Nou. L-am contactat telefonic pe preotul Stanislav Cucharec, de la parohia din Soloneţu Nou, pentru a-i cere un punct de vedere cu privire la Biserica romano-catolică din Arbore. Preotul ne-a spus că a avut o discuţie cu primarul din Arbore. „Din păcate, nu dispunem de bani, de finanţare pentru a salva această biserică. Clădirea are nevoie de reparaţii. S-au pus nişte plase la geamuri pentru a nu fi aruncate în interiorul bisericii gunoaie. Clădirea nu arată bine deloc, însă nu avem nici noi bani pentru întreţinerea acestei biserici, mai ales că în localitate nu mai sunt etnici germani, nu se mai fac slujbe de multă vreme. Oricum, o să mai avem discuţii cu conducerea primăriei, să vedem ce soluţii putem găsi împreună pentru ca această biserică să nu se transforme în ruine”, ne-a spus preotul Stanislav Cucharec.

„Avem nevoie de o finanţare din partea oricui ne poate ajuta"

După plecarea masivă a etnicilor germani, în anii 1938 – 1940, au mai rămas în comună câteva familii romano-catolice pentru care se făceau slujbe în biserică de Paşte şi de Crăciun. Sătenii ortodocşi îşi amintesc că au participat şi ei la slujbele romano-catolice, fiind atraşi de orgă şi de faptul că stăteau pe bănci. Gheorghe Buliga, în vârstă de 62 de ani, ne-a spus că a participat la mai multe slujbe, alături de alţi ortodocşi, în biserica romano-catolică. „Până prin anul 1980 mai erau câţiva etnici germani, care participau la hramul bisericii, pe 8 septembrie. Stăteam pe scaune, frumos, ne plăcea. Venea preotul de la Solca şi făcea slujbe aici. Ar trebui să se repare, să o facă nemţii pentru că este un simbol al lor. Biserica nu mai are nici clopote, nici orgă, nici bibliotecă. Am înţeles că au fost luate toate de nemţi, când au plecat în Germania”, ne-a povestit bărbatul. Conducerea comunei Arbore este de acord că cele două biserici „sunt lucrări frumoase pentru noi, pentru comunitate, dar în timp, neavând cine să le îngrijească, să le recondiţioneze, au ajuns într-un stadiu de degradare avansat care nu ne onorează”. Edilul comunei, Ionel Hrincescu, a explicat că “bisericile aflate în paraginădau o imagine urâtă comunei. Ne modernizăm, facem trotuare şi, din păcate, avem în centrul comunei aceste biserici degradate. Având în Arbore şi o biserică monument UNESCO, am vrea să introducem şi cele două biserici, luterană şi romano-catolică, într-un circuit turistic al localităţii Arbore. Avem nevoie de o finanţare din partea oricui ne poate ajuta. Noi am încercat, dar încă nu am reuşit. Dacă măcar le-am avea în administrare, putem aloca în fiecare an o sumă mică, să le întreţinem. Ne interesează mai mult cea catolică”.