Google
Arcadia CMB
Arcadia CMB
Arcadia CMB
 
marţi, 17 feb 2015 - Anul XX, nr. 38 (5850)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,6559 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta3,9517 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   7 imagini |   ø fişiere video

Încă un ”Produs în Bucovina”

Impozantul Ciobănesc de Bucovina, tot mai aproape de recunoaşterea internaţională ca rasă

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Amploarea şi rigurozitatea activităţii de selecţie desfăşurate în judeţul Suceava, în scopul omologării Ciobănescului de Bucovina (CRB) ca rasă naţională, îşi arată roadele. La ultimele şase expoziţii de club, din peste 500 de exemplare arbitrate, doar 11 nu au corespuns standardului, adică sub 2%. Conform regulamentului internaţional şi procedurilor Federaţiei Chinologice Internaţionale, pentru acceptarea unei noi rase canine populaţia trebuie să se compună dintr-un minimum de opt linii de sânge, fiecare compusă din cel puţin doi masculi şi şase femele. De asemenea, pe parcursul a trei generaţii succesive nu trebuie să existe nici o înrudire între liniile de sânge constituite în vederea consolidării rasei. După minimum cinci generaţii şi nu mai repede de 10 ani, ţara promotoare poate să prezinte o cerere oficială de acceptare definitivă a rasei. Cererea constă într-un raport scris asupra dezvoltării rasei şi caracterului şi eventualele dificultăţi apărute în timpul perioadei interimare. După un nou examen al comisiilor reunite, standardul provizoriu poate fi modificat sau completat şi propunerea de acceptare definitivă a noii rase poate fi supusă votului Adunării Delegaţiilor Federaţiei Chinologice Internaţionale (FCI). Dacă după 10-15 ani de la acţiunile primare de solicitare a recunoaşterii nu se depune nici o cerere de acceptare definitivă, rasa este radiată din dosarele FCI. Standardul provizoriu pentru CRB a fost aprobat la Luxemburg în cadrul Comitetului General al FCI din 26-27 martie 2009.

Preşedintele Clubului Naţional Bucovina al Crescătorilor şi Proprietarilor de Câini de Rasa CRB, dr. vet. Viorel Gaşpar, principalul susţinător al omologării şi recunoaşterii acestei rase, a analizat şi prezentat amănunţit această activitate de selecţie de peste 10 ani în teza sa de doctorat, ”Cercetări privind formarea şi evoluţia populaţiei de ciobănesc românesc de Bucovina în relaţie cu creşterea ovinelor”. 

 

Ciobănescul de Bucovina a cucerit încă 17 judeţe şi Bucureştiul

Potrivit dr. Gaşpar, când au fost relansate activităţile specifice creşterii câinilor de rasă din ţara noastră, efectivul total al câinilor ciobăneşti bucovineni nu depăşea 1.437 de exemplare. Toţi se aflau în gospodăriile din judeţul Suceava. Prin evaluări şi selecţii riguroase au fost eliminaţi de la reproducţie câinii cu defecte grave şi eliminatorii, au fost înăsprite criteriile de înscriere în registrul genealogic al rasei, astfel că la sfârşitul anului 2012 populaţia totală includea 1.633 de exemplare care întruneau caracteristicile impuse de ultimul standard, aprobat la Luxemburg. În ceea ce priveşte repartiţia, chiar dacă nucleul de bază rămâne în judeţul Suceava, 251 de exemplare valoroase se găsesc la crescători din alte 17 judeţe şi în Bucureşti. ”Asta arată popularitatea rasei şi prestigiul de care se bucură. CRB s-a format practic prin alegerea unui eşantion reprezentativ din marea masă de câini care existau la stânele din Bucovina. Între anii 1994-2004, Asociaţia Chinologică Bucovina a făcut eforturi mari pentru a aduce în concursurile chinologice, prin suportarea deplasărilor cu mijloace de transport puse la dispoziţie de asociaţie, a cât mai multor câini din zona de munte. Aceşti câini au constituit nucleul de bază”, afirmă dr. Gaşpar.

Interesul pentru ciobăneştii bucovineni este reflectat, arată dr. Gaşpar, şi de evoluţia preţurilor cu care se vând câinii din această rasă. Dacă în 1990 preţul unui pui era de 5 lei (50 de lei de azi), acum un pui cu certificat de origine costă între 900-1.000 de lei (valoarea a două, trei oi bune).

Evaluarea şi selecţia se conduc practic după un regulament prin care se urmăreşte identificarea şi promovarea exemplarelor etalon (standard) pentru reproducţie şi excluderea de la reproducţie a câinilor cu defecte anatomice grave, defecte biometrice (înălţime mai mult de un centimetru plus sau minus faţă de standardul impus, lipsă testicule, lipsă dentiţie şi muşcătură defectuoasă, defecte de pigmentaţie). În urma evaluării, câinii primesc calificativele ”apt”, ”amânat” sau ”exclus de la reproducţie”. Odată cu înfiinţarea în 2006 a Clubului Naţional Bucovina, cu activitate doar pentru CBR, aprobat de conducerea Asociaţiei Chinologice din România, la selecţie au fost admişi numai câinii aflaţi în evidenţele oficiale ale clubului sau asociaţiilor teritoriale AchR, care au împlinit cel puţin 15 luni, posedă certificat de origine sau tipicitate şi pot fi identificaţi pe baza microcipului.

 

Standardul Ciobănescului de Bucovina şi defectele care îl exclud de la selecţie

După ultimele variante de standard aprobate pentru CRB de reuniunile FCI din Franţa şi Japonia în 2004, acest câine trebuie să fie activ şi energic şi să patruleze în timpul nopţii în perimetrele pe care le are în pază. Este de talie mijlocie spre mare, echilibrat, calm, devotat, iubeşte copiii. Are un lătrat puternic şi adoptă poziţie de luptă la apropierea necunoscuţilor sau a animalelor de pradă de teritoriul său.

Ochii trebuie să fie mici în raport cu dimensiunea capului, migdalaţi şi oblici, de culoare castanie sau mai deschisă, niciodată galbeni. Culoarea clasică a blănii este fond alb cu pete bine definite de culoare nisipiu-cărbunos, tigrată sau neagră. Pe membre se admit stropituri negre sau de diferite nuanţe. Culorile uniforme, albă sau neagră, sunt acceptate, dar nu căutate. Înălţimea la greabăn este, la masculi, de 68-78 cm, ideal 71-75 cm, iar la femele 64-72 cm, ideal 66-68 cm. Greutatea este în raport cu talia, fiind de 67-80 kg la masculi şi 65-75 kg la femele.

Printre defectele grave, care atrag eliminarea câinilor de la reproducţie, se numără ochii rotunzi, proeminenţi, păr foarte scurt, păr buclat, ochi galbeni, ochi de culori diferite, temperament agresiv sau fricos, alte culori decât cele descrise, talie prea mică sau prea mare.

La această oră, potrivit doctorului Gaşpar, ponderea cea mai mare o reprezintă exemplarele alb cu negru, varietate consemnată la peste 87,52% dintre subiecţii analizaţi, mai răspândită la masculi decât la femele.

Validarea exemplarelor de calitate se face în expoziţii naţionale şi internaţionale. De la prima mare expoziţie destinată ciobăneştilor româneşti, care a fost organizată la Suceava în 1994, la care au fost prezenţi 81 de câini, Ciobănescul de Bucovina este astăzi prezent în toate expoziţiile chinologice naţionale şi a participat şi la trei competiţii internaţionale, la Bruxelles, Belgrad şi Budapesta.

Rezultatele de ameliorare şi selecţie au fost promovate la simpozioane ştiinţifice, iar interesul specialiştilor pentru omologarea rasei este în creştere. ”Scopul principal al tuturor activităţilor de selecţie este de a uniformiza caracterele şi însuşirile proprii acestei rase în vederea îndeplinirii cerinţelor de recunoaştere şi de omologare definitivă. În formare se doreşte imprimarea unui format corporal şi a unui tip de exterior specific câinilor ciobăneşti, se doreşte şi imprimarea unui anumit desen al culorii, tipic sau caracteristic doar acesteia”, a sintetizat dr. Gaşpar eforturile de peste 10 ani pentru promovarea acestei rase de câini care a pornit din Bucovina şi cucereşte tot mai mulţi iubitori de ciobăneşti din toată ţara. 

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Impozantul Ciobănesc de Bucovina, tot mai aproape de recunoaşterea internaţională ca rasă.
 Vizualizări articol: 3412 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 3.67/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 3.7 din 3 voturi
Impozantul Ciobănesc de Bucovina, tot mai aproape de recunoaşterea internaţională ca rasă3.753

Iulius Mall Suceava
AnnaCori
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Local

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei

Reteta Zilei

Bucataria pentru toti Curcan fript Prieten cu Anton Pann și cu mulți cărturari români de la jumătatea veacului al XIX-lea, J.C. Hințescu era de fapt sas - pe numele său real: Hintz -, librar în Șcheii Brașovului. Era însă împătimit după tot ceea ce venea din... Citeşte