Şefi de tren puşi sub învinuire pentru că falsificau bilete pentru a băga o parte din încasări în buzunar

O nouă metodă de fraudă prin care „naşii” de tren au băgat în buzunar bani încasaţi de la călători a fost descoperită de şefii de la Regionala CFR Iaşi şi sesizată poliţiei, care a declanşat ample anchete în care s-a început urmărirea penală, iar în curând se vor face propuneri de trimitere în judecată. Deocamdată, din informaţiile pe care le avem, dosarele penale vizează 14 lucrători din cadrul Regionalei CFR Iaşi, din care doi sunt şefi de tren din Suceava.  

Abuz în serviciu, fals în înscrisuri oficiale şi uz de fals

Modul de operare a ieşit la iveală acum câteva luni de zile şi vizează o activitate infracţională care s-a întins pe durata a doi ani de zile, 2013 şi 2014. Este vorba de ce s-a putut proba efectiv în cadrul dosarelor penale, fiind foarte probabil ca practica de fraudă să fie una mai veche.  

Anchetatorii de la Serviciul Judeţean al Poliţiei Transporturi Suceava au documentat activitatea infracţională a doi şefi de tren, faţă de care s-a început urmărirea penală pentru trei infracţiuni: abuz în serviciu, fals în înscrisuri oficiale şi uz de fals.

În cazul celor doi şefi de tren de Suceava, au precizat surse judiciare, prejudiciul stabilit şi probat este de aproximativ 3.000 de lei pentru fiecare dintre ei.

Biletul dat călătorului era modificat cu rute mai scurte şi, implicit, cu tarife mai mici

Fraudele s-au făcut cu biletele (legitimaţii de călătorie) pe care fiecare controlor din tren le primeşte pentru a le elibera călătorilor care nu au tichete cumpărate de la casele de bilete CFR. Este vorba de cei care se urcă din staţiile mici, la care nu există casă de bilete, şi care au dreptul legal să cumpere bilet din tren, fără suprataxă. Şefii de tren completau bilete călătorilor la preţul real, însă exemplarul care ajungea în gestiunea CFR (teoretic imprimat de pe tichetul dat călătorului, prin indigo) era modificat, fiind înscrise rute mai scurte, şi implicit cu tarife mai mici. Astfel, şefii de tren predau la casierie, după încheierea curselor, doar o parte din sumele încasate, în timp ce restul banilor le rămânea în buzunare.  

Modul efectiv de fraudare

Iordan Vintilă, şeful Regionalei CFR Iaşi, a explicat metoda prin care se făcea frauda.

„De regulă, aveau nişte pixuri speciale, al căror înscris dispare după încălzirea hârtiei. Emiteau bilet cu preţul real dar apoi, după ce scrisul dispărea, înainte de a depune exemplarul la casă, făceau modificări ale rutei şi implicit a sumelor predate”, a declarat Iordan Vintilă. Biletele falsificate erau de regulă cele pe rute mai lungi, pentru a merita efortul.

Din informaţiile pe care le avem, modificările efectuate la bilete au fost probate efectiv în urma unor expertize din care au reieşit clar înscrisurile şterse, aparent ilizibile.

În cazul şefilor de tren puşi sub acuzare în acest dosar anchetele sunt aproape finalizate, astfel că în curând organul de cercetare penală va face propuneri de trimitere în judecată care vor fi analizate de procurori.

De la banii de la călători băgaţi direct în buzunar, la o metodă de fraudă mai discretă

Monitorul de Suceava a informat recent că marele dosar de corupţie în rândul controlorilor CFR, aflat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov din 2012, şi care vizează peste 100 de şefi şi conductori de tren din ţară, s-a concretizat cu trimiterea unor inculpaţi în judecată, în timp ce în cazul altora anchetele sunt de asemenea aproape finalizate.

Referitor la inculpaţii din Suceava, au precizat oficial procurorii, unul a fost deja trimis în judecată pentru luare de mită, în timp ce alţi 19 au calitatea de inculpaţi pentru luare de mită.

În acest dosar este vorba de controlori de tren acuzaţi că luau bani de la călătorii fără bilet, tradiţionalul mers cu „naşul”, multe dintre fapte fiind înregistrate video.

Concluzia care s-ar putea trage este că personalul de control din trenuri, mai prudent în a lua direct bani de la călători, şi cu normă de tichete de vândut pe fiecare rută, a găsit o altă metodă de fraudare, prin aceste falsificări. O metodă, e drept, mai discretă şi, probabil, cu un profit mai redus.