Polițiștii de frontieră au dreptul să folosească armamentul împotriva oricărui şofer care nu oprește la semnalele regulamentare

Cazul de la începutul săptămânii trecute, când polițiștii de frontieră au tras nu mai puțin de 12 focuri de armă în urmărirea unei dubițe Iveco al cărei conducător auto a susținut că a fugit întrucât s-a speriat, după ce i s-a făcut semn să tragă pe dreapta dintr-o mașină neinscripționată, în care se aflau civili, a adus în discuţie subiectul când şi în ce condiţii pot face uz de armă autoritățile Ministerului Afacerilor Interne.

Referitor la acest caz, poliţiştii de frontieră au povestit exact cum au stat lucrurile, iar dacă scenariul prezentat de ei este întocmai cu ceea ce s-a petrecut în realitate, atunci au acţionat regulamentar.  

De „frică”, a lovit maşina polițiștilor de frontieră, după care a încercat să o tamponeze, să o scoată de pe carosabil

 Toată povestea s-a petrecut lunea trecută, în jurul orei 21.30-21.45, când, în timpul urmăririi unei autoutilitare suspecte, un echipaj al poliției de frontieră, aflat într-un autoturism Opel neinscripționat, i-a făcut semn șoferului să oprească, cu semnalele acustice şi luminoase şi paleta reflectorizantă scoasă pe geam. Se întâmpla pe raza localităţii Dărmăneşti.

Iniţial, şoferul a oprit, însă, după ce a coborât unul dintre poliţiştii de frontieră, în civil, dar îmbrăcat cu vesta inscripționată cu Poliția de Frontieră şi insigna de identificare la vedere, a demarat, fiind aproape să dea cu dubița peste agentul respectiv şi lovind portiera autoturismului Opel.

A urmat apoi o urmărire ca-n filme, spre municipiul Suceava, unul dintre poliţiştii de frontieră trăgând trei focuri de armă în aer, de avertisment, după care alte nouă focuri de armă înspre pneurile dubiţei.

Pe parcursul urmăririi, şoferul fugar, susţin poliţiştii de frontieră, a încercat să  tamponeze Opel-ul în care se aflau doi agenţi, pentru a-l scoate de pe partea carosabilă. După intrarea în municipiul Suceava, pe strada Traian Vuia, tânărul de la volanul autoutilitarei a încercat din nou să lovească maşina poliţiştilor de frontieră, manevră în urma căreia agentul de la volan a reuşit să evite impactul cu dubiţa, însă, din cauza unei gropi, a pierdut controlul autoturismului, care a suferit avarii la pneurile din faţă, oamenii legii fiind în imposibilitatea de a continua misiunea.

Din spate, însă, veneau alte două autoturisme ale Poliţiei de Frontieră, neinscripţionate, implicate şi ele în misiunea de urmărire a dubiței Iveco, pe care o filau în acea seară, având informaţii că urma să fie încărcată cu ţigări de contrabandă.

Şoferul dubiţei a trecut în viteză printr-o benzinărie, a intrat pe contrasens, a trecut pe roşu etc., după care s-a oprit direct în parcarea Poliţiei municipiului Suceava, susţinând că s-a speriat de cei care îl urmăreau, neştiind dacă sunt sau nu poliţişti de frontieră.

În maşina respectivului nu s-au găsit ţigări de contrabandă.

Au dreptul polițiștii de frontieră să folosească mașini neinscripționate şi chiar mașinile personale în timpul misiunilor?

Aşa cum am amintit şi în edițiile anterioare, dintre cele trei autoturisme implicate în filajul/urmărirea dubiței Iveco, doar autoturismul Opel aparţine Poliţiei de Frontieră. Celelalte două autoturisme, un VW şi un Mercedes, sunt proprietatea personală a doi dintre poliţiştii implicaţi în misiunea de lunea trecută.

Potrivit OG 104/2001, privind organizarea şi funcționarea Poliţiei de Frontieră Române, la articolul 27 se prevede că, în exercitarea atribuțiilor ce îi revin în zona de competenţă, poliţistul de frontieră are dreptul „să folosească orice mijloc de transport şi de telecomunicaţie indiferent de proprietar sau de deținător, pentru luarea unor măsuri legale ce nu suferă amânare şi care nu pot fi aduse la îndeplinire altfel”(litera „f”), iar, la litera „h”, se face precizarea „cu sau fără însemnele distinctive ale Poliţiei de Frontieră”.

În situaţia de care vorbim, dubiţa Iveco era filată încă din zona municipiului Rădăuţi, existând informaţia că urma să fie făcut un transport de ţigări de contrabandă cu acel autovehicul.

Este evident că în misiunile de filaj nu pot participa maşini inscripţionate sau angajaţi ai instituţilor care execută acele misiuni în uniformă de serviciu. 

De ce nu au cerut ajutorul celor de la IPJ Suceava pentru a opri în trafic mașina suspectă?

Aşa cum arătam şi în articolele anterioare referitor la acest subiect, iniţial, poliţiştii de frontieră au filat autoutilitara respectivă încă de când aceasta se afla pe raza municipiului Rădăuţi. Au monitorizat-o din maşinile neinscripţionate pentru a afla dacă se va deplasa în locuri în care funcţionează depozite temporare de ţigări de contrabandă şi identificarea unor eventuali complici.

Iniţial, explică reprezentanţi ai Poliţiei de Frontieră, s-a luat decizia opririi maşinii în zona intersecţiei DN 2 E cu E85, însă era prea mult trafic în acea zonă şi atunci s-a decis tragerea pe dreapta a autoutilitarei la Dărmăneşti, zonă în care există şi o bandă de accelerare suplimentară care putea fi utilizată pentru efectuarea verificării.

În primă fază, nu s-a solicitat sprijinul Inspectoratului de Poliție Județean Suceava, întrucât Opelul Poliţiei de Frontieră era dotat cu girofar, lumini albastre intermitente instalate pe grila radiatorului maşinii şi goarnă pentru emiterea de semnale sonore, iar poliţistul de frontieră, care urma să facă verificarea persoanelor din dubiță și ulterior controlul autoutilitarei, avea paletă reflectorizantă, vestă inscripționată cu Poliția de Frontieră şi insignă de identificare la vedere.

După incidentul de la Dărmăneşti, agenţii implicaţi în urmărire şi-au anunţat superiorul, care a sunat la dispeceratul IPJ Suceava, lucru confirmat de către reprezentanții poliţiei judeţene.

Trebuie precizat faptul că de la Dărmăneşti la Suceava, urmărirea s-a desfășurat foarte rapid, doar  câteva minute, iar după ce Opelul Poliţiei de Frontieră nu a mai putut continua misiunea (suferind avarii la pneurile din faţă) s-a apelat şi Serviciul de urgenţă -112.

Folosirea armamentului s-a făcut în condiții legale?

În reglementările privind organizarea şi funcționarea Poliției de Frontieră Române, se face referire şi la folosirea armamentului, specificându-se situaţii în care poliţistul de frontieră poate face uz de armă în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, printre care şi „împotriva conducătorului auto care refuză să oprească la semnalele regulamentare”.

Mai mult, în situaţia dată, uzul de armă se poate face şi fără somaţie „împotriva mijloacelor de transport, prin executarea tragerii asupra pneurilor sau componentelor ce asigură deplasarea, în scopul imobilizării acestora”. 

Or, în incidentul de acum o săptămână, poliţistul de frontieră a tras iniţial trei focuri de armă în plan vertical, ceea ce arată intenţia acestuia, deşi nu era obligat de legislație, de a-l determina pe şoferul fugar să oprească, în caz contrar urmând să tragă înspre autoutilitară.

Lucru care s-a şi întâmplat ulterior, fiind trase înspre pneurile dubiței nouă focuri de armă.

Urmărirea de acum o săptămână face obiectul unui dosar penal înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuţi, dosar în care procurorul de caz a dispus începerea urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracțiunilor de distrugere şi ultraj, fapte reținute în sarcina şoferului fugar, Daniel Tudose (33 de ani), din municipiul Galaţi.

Poliţia de Frontieră s-a constituit parte civilă în dosar, solicitând daune estimate la 3.000 de lei, reprezentând contravaloarea estimativă a avariilor suferite de autoturismul Opel. 

Poliţiştii, felicitați după ce-au tras 18 focuri de armă după un şofer 

În prima conferinţă susţinută acum doi ani de şeful de atunci al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava, comisarul-şef Marcian Colman, acesta a ţinut să-i felicite pe polițiștii care, cu două săptămâni înainte, au fost implicaţi în urmărirea unui alt şofer fugar, pentru prinderea căruia au tras nu mai puţin de 18 focuri de armă.

„I-am chemat la mine pe acei poliţişti şi i-am felicitat. Trebuie să dăm dovadă că elementul poliţienesc există, trebuie să creştem autoritatea poliţiei”, explica la vremea respectivă inspectorul-şef Colman, recunoscând că există o reţinere a unor poliţişti de a face uz de armă, motivat de faptul că ulterior sunt anumite proceduri birocratice prin care sunt nevoiţi să treacă, pentru a se verifica dacă s-a impus folosirea armamentului.

Scenariul urmăririi de atunci a fost următorul: vineri, 8 iunie 2012, un echipaj de poliţie care se afla cu autospeciala radar în funcţiune pe DN 17, pe raza comunei Păltinoasa, a observat o autoutilitară Dacia Papuc care circula din sens opus şi al cărei şofer a depăşit un autocar pe marcajul pietonal şi în zona de acţiune a indicatorului „Depăşire interzisă”, încălcând marcajul longitudinal continuu ce desparte cele două sensuri de mers.

În momentul în care i-au făcut semn şoferului să oprească, acesta a călcat şi mai tare pedala de acceleraţie, intrând pe contrasens, lovind gardul unei spălătorii auto şi în cele din urmă fugind şi abandonându-şi maşina la marginea pădurii.

Au fost trase 14 focuri de avertisment, iar alte patru în direcţia pneurilor maşinii fugarului. Acesta din urmă, Gheorghe Nuţu, din Păltinoasa, a reuşit să scape, fugind în pădure, însă în aceeaşi seară, în jurul orei 22:30, s-a prezentat singur la poliţie. Avea o alcoolemie de 0,16 la mie în aerul expirat şi a declarat că a fugit de poliţie pentru că s-a speriat.