Prinderea câinilor vagabonzi, blocată de lipsa unei decizii din partea Consiliului Local Suceava

Una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă sucevenii zi de zi, cea a câinilor vagabonzi de pe străzi, rămâne nerezolvată, pe perioadă nedeterminată, deoarece aleşii locali nu au reuşit să se pună de acord în privinţa măsurilor care trebuie luate în această privinţă.

Deşi în şedinţa ordinară de joi a Consiliului Local Suceava urma să fie aprobată asocierea cu un cabinet veterinar care a oferit cele mai mici preţuri la selecţia de oferte pentru prinderea câinilor vagabonzi, suspiciunile ridicate de unii aleşi locali, că din asta s-ar face o afacere foarte bănoasă, precum şi unele acuzaţii făcute, dar apoi neasumate, au dus la blocarea proiectului.

Noile prevederi legale privind gestionarea câinilor vagabonzi obligă municipalitatea suceveană să delege activitatea de prindere a acestora unui operator privat, care să aibă dotările necesare capturării şi transportării câinilor către adăpostul din lunca Sucevei, cea mai importantă restricţie impusă fiind cea referitoare la procurarea şi utilizarea tranchilizantelor, care pot fi gestionate doar de un cabinet veterinar autorizat.

Tocmai de aceea, au fost solicitate oferte de preţuri din partea mai multor cabinete veterinare, pentru activitatea de prindere a câinilor vagabonzi, în cazul unora, tarifele propuse fiind cuprinse între 180 – 200 de lei de câine, în vremea ce oferta cu cele mai mici preţuri a fost cea a cabinetului veterinar ProAnimals Tina. Conform ofertei acestora, tariful de prindere pentru câinii de până la 5 kg este de 5 lei, pentru cei între 5 -15 kg, de 15 lei, iar pentru cei mai mari de 15 kg, de 25 de lei.

Fără a se informa cât de puţin înainte, prin consultarea unor specialişti, unii consilieri locali s-au grăbit să „arunce cu noroi” asupra celor care au venit cu cel mai mic tarif de prindere a câinilor, acuzându-i că vor să facă averi din bani publici, prin prinderea acestor câini şi stârnind o grămadă de discuţii în contradictoriu pe această temă, când o simplă căutare pe internet, pe tabletele cu care au fost dotaţi, ar fi lămurit rapid situaţia.

Preţul unei fiole de tranchilizant de 10 ml este de aproximativ 260 de lei, iar conform normelor de dozare, pentru un câine de talie mare sunt necesare de la un ml la doi ml de substanţă, ceea ce reprezintă costuri de minim 25 de lei, până la 50 de lei, pentru adormirea unui singur câine.

Practic, oferta supusă aprobării CL acoperea doar costul tranchilizantelor necesare prinderii câinilor fără stăpân, dar chiar şi aşa, nu a fost pe placul unora dintre aleşii locali, care s-au grăbit să condamne proiectul, care, în cele din urmă, a fost retras de iniţiator de pe ordinea de zi, pentru a da posibilitatea consilierilor locali să vină cu propuneri de îmbunătăţire a lui.

Una din aceste propuneri viza realizarea unui număr mai mare de echipe de prindere a câinilor, pentru o eficienţă mai mare, într-un timp scurt. Numai că asta implică nu doar existenţa mai multor maşini dotate corespunzător activităţii de prindere şi transport a câinilor, ci şi un număr mai mare de personal, inclusiv medici veterinari, fiind obligatorie prezenţa acestora în cadrul fiecărui echipaj, plus dotări pentru fiecare echipă în parte. Problema e cine suportă aceste costuri, în condiţiile în care unii consilieri s-au grăbit să-i „pună la colţ” pe cei care au cerut doar bani pentru tranchilizante, fără alte cheltuieli care oricum sunt necesare unei astfel de activităţi, blocând astfel, cu inconştienţa lor, întreaga activitate de prindere a câinilor fără stăpân de pe străzi.

Fără acces la tranchilizante, membrii singurei echipe de prindere a câinilor vagabonzi, cea a Primăriei Suceava, nu au decât să se roage frumos de câini să le urce în maşină, pentru a-i duce la adăpost.