Pentru a evita eutanasierea câinilor vagabonzi din Suceava, ONG-urile promit peste o mie de adopţii pe an

Problema câinilor vagabonzi de pe străzile Sucevei a fost abordată ieri, într-o şedinţă la care au fost convocate asociaţiile de protecţie a animalelor, dar şi reprezentanţi ai cabinetelor veterinare din oraş, pentru a fi stabilită o strategie de gestionare a câinilor comunitari, după apariţia legii care prevede eutanasierea acestora la 14 zile după ce au fost capturaţi.

Primarul Sucevei, Ion Lungu, le-a explicat tranşant celor prezenţi că eutanasierea va fi aplicată doar după ce se vor epuiza locurile libere din cele două adăposturi amenajate de municipalitate: „După estimările noastre, în suceava sunt 3.000 de câini, din care jumătate în adăpost şi jumătate pe străzi. Primăria Suceava are două adăposturi, unul vechi, cu vreo 900 de câini şi unul nou, în care mai sunt 300 de locuri libere. Este suficient pentru adăpostirea câinilor care sunt prinşi de pe străzi, o perioadă de 14 zile. Dacă aveţi alte adăposturi şi sunteţi dispuşi să preluaţi animalele în adopţie, la finalul sau în perioada de tranzit, de 14 zile, nu va fi nevoie să trecem la eutansiere. Aceasta nu este ţinta noastră, dar dacă nu sunt alte posibilităţi, trebuie să o aplicăm”.

Preşedinta Asociaţiei ProAnima, Doiniţa Cocriş, a spus că tocmai eutanasierea câinilor este ceea ce încearcă ei să prevină, iar pentru asta au şi pus la punct un program concret, de preluare a gestiunii adăposturilor de câini din lunca Sucevei, la care unul din punctele esenţiale se referă tocmai la adoptarea unui număr cât mai mare de câini.

Potrivit reprezentanţilor ProAnima, cu sprijinul partenerilor lor de peste hotare, în special din Germania, au posibilitatea de a da spre adopţie internaţională, lunar, aproape o sută de câini.

„Ar fi bine să fie şi o mie de câini, tot ne-ar ajuta foarte mult să rezolvăm problema câinilor vagabonzi. Aş vrea să fie aşa, dar am reţinerile mele”, a spus primarul Ion Lungu, care consideră că mai eficient ar fi ca în activitatea de adoptare a câinilor care riscă eutanasierea să se implice cât mai multe asociaţiaţii sau persoane fizice care au unde duce acei câini, să-i îngrijească.

Crescătoriile de câini din blocuri, temerea multor suceveni

Problema adopţiilor a fost abordată şi de consilierul local Adrian Arămescu, dar dintr-o altă perspectivă, a omului care stă în bloc şi nu vrea ca liniştea să-i fie tulburată de transformarea imobilului într-o crescătorie de câini.

„Am să propun în Consiliul Local ca persoanele care locuiesc în apartamente să nu poată adopta ca animal de companie decât câini mici, nu ditamai dulăi, de care să-ţi fie frică să mai intri în scară. Locul câinilor nu este pe stradă, dar nici în casă. Cine vrea să-i ţină în apartament să plătească o taxă suplimentară către asociaţia de proprietari, încât cei care trebuie să suporte gălăgia şi mizeria produsă de câini să fie compensaţi într-un fel sau altul”, a spus Arămescu.

Acesta a spus că s-a săturat să trăiască într-un oraş în care copiilor le e frică să meargă la şcoală din cauza haitelor de câini, inclusiv fetiţa sa fiind una din sutele de victime nevinovate muşcate an de an.

„Nu sunt un susţinător al eutanasierii, dar dacă nu sunt alte soluţii, cred că trebuie aplicată. Siguranţa populaţiei trebuie să fie pe primul loc”, a afirmat consilierul local.

Ideea impunerii unor restricţii la adopţii celor care locuiesc la bloc a fost vehiculată şi de primarul Ion Lungu:

„Cei care stau la apartament nu ar trebui să aibă voie să adopte mai mult de un câine. Chiar şi aşa se poate crea un deranj imens, dacă sunt mai mulţi în bloc care adoptă câini – va rezulta o hărmălaie de nu se va mai putea sta acolo. Şi aşa avem destule situaţii anormale, de crescătorii de câini amenajate la parterul blocului”.

În aşteptarea normelor metodologice de aplicare a noii legi de gestionare a câinilor vagabonzi, Ion Lungu i-a convocat pe toţi cei prezenţi la o nouă şedinţă, peste două săptămâni, când va invita la discuţii şi primarii din localităţile limitrofe Sucevei, pentru a pune la punct o strategie comună.