CJ Suceava ar putea investi într-o fabrică de agropeleţi

Consiliul Judeţean Suceava, împreună cu mai multe primării sucevene, ar putea investi în construcţia unei fabrici de agropeleţi, care ar urma să fie folosiţi pentru încălzirea unor instituţii publice. Şeful administraţiei judeţene, Cătălin Nechifor, a anunţat că are în vedere înfiinţarea unei companii în care acţionari ar urma să fie Consiliul Judeţean, dar şi mai multe primării, firmă care se va ocupa de producerea de agropeleţi. Nechifor a arătat că un astfel de proiect ar putea să aibă succes în judeţul Suceava, având în vedere că există materia primă pentru producerea agropeleţilor.

„În judeţul Suceava există suprafeţe mari de teren cultivate cu păioase, grâu sau secară, iar paiele rămase pot fi transformate în agropeleţi. Această soluţie este o idee mai inovatoare, o regăsim în alte state, şi consider că are beneficii importante. În primul rând, prin folosirea agropeleţilor se vor reduce semnificativ costurile pentru producerea energiei termice pe timp de iarnă”, a spus Nechifor. El a adăugat că agropeleţii ar putea fi folosiţi pentru încălzirea centrelor de asistenţă socială, dar şi a altor instituţii, cum ar fi primăriile sau şcolile.

„Pe lângă aceasta ar fi vorba şi despre o serie de beneficii indirecte. Şi vorbim aici despre micii fermieri, despre ţărani, care ar putea să valorifice un produs rezidual, paiele, care acum nu au preţ. Mai mult, paiele se ard pe câmp şi vom putea rezolva şi această problemă”, a explicat şeful administraţiei judeţene.

Cătălin Nechifor a precizat că investiţia în construcţia unei fabrici de agropeleţi s-ar ridica maxim 200.000 de euro, în această sumă fiind inclusă şi amenajarea spaţiilor de depozitare şi de cântărire a agropeleţilor.

Nechifor a declarat că o astfel de fabrică produce o tonă de agropeleţi pe oră şi poate ajunge la o producţie de 20 de tone pe zi. Şeful administraţiei judeţene a arătat că folosirea agropeleţilor ar scădea semnificativ costurile cu producerea energiei termice în centrele sociale. Asta în condiţiile în care peleţii din lemn costă aproximativ 150 – 160 de euro/tonă, iar o tonă de agropeleţi costă maxim 50 de euro.

Cătălin Nechifor a precizat că o astfel de iniţiativă ar putea deveni un proiect pilot la nivel naţional.