Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
În motivarea recursului făcut împotriva sentinței Judecătoriei Suceava de a respinge propunerea procurorilor de arestare preventivă a lui Pompiliu Bota (58 de ani), fondatorul barourilor paralele structurilor avocaţilor tradiţionali, anchetatorii susţin că în această fază a cercetărilor au identificat aproximativ 600 de persoane, majoritatea din judeţ, care au avut contracte de asistenţă judiciară cu „falşii avocaţi”.
Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava au audiat până în prezent trei dintre aceste persoane, stabilind că acestea au fost înşelate cu suma de 15.000 de lei.
Anchetatorii arată că „s-au încheiat contracte vădit imorale şi abuzive, cu onorarii de succes de până la 50% din cuantumul despăgubirilor (n.r. - în cazul victimelor accidentelor rutiere) şi clauze de reziliere a contractului cu sume exorbitante”.
Reamintim că pe lista învinuiţilor acestui dosar se află şi un consilier local din municipiul Suceava, Marcel Dan Roibu (PNL), dar şi avocaţii D. B. M. (decan al „Baroului Bota” Suceava), A. L. C., D. R. M., Andrei Stan, Mircea Meslec, Dumitru Dascălu, avocaţi în baroul lui Bota de la Suceava, şi Ionel Marian Jurgiu (acesta din urmă decan al baroului similar de la Botoşani).
Toţi aceştia au primit interdicţia de a părăsi localitatea de domiciliu.
În total, în dosarul înregistrat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava sunt cercetaţi penal 20 de învinuiţi.
Astăzi se judecă recursul privind arestarea lui Pompiliu Bota
Recursul împotriva sentinţei de a-l lăsa în libertate pe Pompiliu Bota, cu interdicţia de a părăsi ţara, se va judeca astăzi, la Tribunalul Suceava, când fondatorul Baroului Bota, cel pe care procurorii îl acuză că prin faptele sale „constituie una dintre cele mai serioase ameninţări la adresa stabilităţii şi credibilităţii sistemului judiciar din România”, va afla dacă rămâne în continuare liber sau va ajunge din nou în arestul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava.
Săptămâna trecută, în noaptea de vineri spre sâmbătă, Pompiliu Bota a fost reţinut pentru 24 de ore, iar a doua zi judecătorul de serviciu de la Judecătoria Suceava l-a lăsat să se întoarcă acasă, la Bucureşti, după expirarea ordonanţei de reţinere, cu interdicţia de a părăsi localitatea de domiciliu pentru 29 de zile.
Deşi declara că procurorii „şi-au luat-o în barbă”, considerând acţiunea acestora un abuz, Pompiliu Bota are motive să-şi facă griji, mai ales că şi judecătorul care l-a scos din arestul poliţiei a scris în motivarea sentinţei că sunt indicii şi probe temeinice în acuzaţiile aduse de anchetatori. „Instanţa apreciază că mijloacele de probă ale dosarului de urmărire penală induc presupunerea mai mult decât rezonabilă că inculpatul Bota Pompiliu este autorul faptelor pentru care se solicită arestarea sa preventivă, respectiv asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni şi complicitate la înşelăciune”, se arată în motivarea sentinţei Judecătoriei Suceava.
Pompiliu Bota a fost condamnat în 2012 de către Judecătoria Deva la şase luni de închisoare cu suspendare, pentru exercitarea fără drept a profesiei de avocat, condamnarea rămânând definitivă şi irevocabilă.
Aproape 100 de italieni, făcuţi avocaţi în România, contra sumei de 7.000 de euro de fiecare
Presa centrală a preluat zilele trecute o ştire dintr-o publicație din Italia, care anunța o investigaţie demarată în Peninsulă privind mai mulți italieni care au luat examenul de practicare a profesiei de avocat în România şi au ajuns cu diplomele luate de la noi să profeseze în ţara lor.
Practic, pentru a ocoli dificilul examen de stat din Italia, mulţi italieni care voiau să devină avocaţi veneau la noi în ţară şi dădeau examenul respectiv chiar la Uniunea Naţională a Barourilor din România (varianta Bota).
Jurnaliştii italieni au găsit şi un bărbat care racola italieni, absolvenţi de Drept care voiau să devină avocați şi care, pentru a evita procedurile anevoioase şi îndelungate de la ei din ţară, acceptau să vină în România, unde cu 7.000 de euro îşi vedeau visul împlinit.
Aceeaşi sursă arată că răspunsurile la chestionarul cu 60 de întrebări pentru a obţine diploma de avocat erau cunoscute înainte de italienii în cauză.
Surse din rândul anchetatorilor vorbesc despre aproximativ 100 de cetăţeni italieni care ar fi dat examenul de practicare a profesiei de avocat în cadrul structurilor create de Pompiliu Bota.
„Fabrica de avocaţi”
Chiar şi după condamnarea sa definitivă de către Judecătoria Deva, Pompiliu Bota a continuat nestingherit, explică anchetatorii, să organizeze concursuri pentru exercitarea profesiei de avocat.
„În desconsiderarea totală a celor reţinute prin hotărârea de condamnare a sa, inculpatul a continuat să săvârşească infracţiuni nu numai după trimiterea sa în judecată, ci chiar şi după condamnarea sa, în termenul de suspendare condiţionată a executării pedepsei, în dispreţul clemenţei de care a dat dovadă instanţa, atunci când a dispus o pedeapsă cu suspendarea executării. În mod periodic, pe site-ul inculpatului, bota.ro, sunt publicate anunţuri privind organizarea de concursuri de admitere în profesia de avocat. Pentru a se pierde urma activității infracţionale, imediat după desfăşurarea aşa-zisului concurs, toate informațiile cu privire la acesta sunt şterse”, se mai arată în motivarea recursului declarat de procurori.
Chiar în ziua în care anchetatorii acestui dosar au descins la sediul UNBR, varianta Bota, la acea adresă fiind una dintre cele 36 de percheziții efectuate în acest caz, era programată organizarea unui astfel de concurs.
„Inculpatul Pompiliu Bota a organizat în mod repetat concursuri ilegale de admitere în profesia de avocat, a eliberat documente fictive privind admiterea în profesie şi în Barou, a imitat însemnele şi denumirile profesiei de avocat, reglementate de Statutul profesiei de avocat (Baroul Tradiţional), pentru a crea în mod deliberat confuzie cu această structură. În intervalul 13.02.2006-31.08.2012, inclusiv, inculpatul a eliberat către toţi cei 20 de coinculpaţi în cauză documente fictive: decizii privind înscrierea în Tabloul Avocaţilor - Baroul Suceava, respectiv Botoşani, procese verbale privind admiterea în profesia de avocat, procese verbale privind depunerea jurământului etc., documente de care coinculpaţii s-au folosit pentru a justifica calitatea de avocat inexistentă în faţa persoanelor pe care le-au indus în eroare”, concluzionează în motivarea recursului anchetatorii.
