Patronul Florconstruct, Vasile Florea, nu va sta în arest

Ancheta în cazul omului de afaceri Vasile Florea, acuzat de evaziune fiscală şi aderare la un grup infracţional organizat, se va derula cu patronul Florconstruct în libertate. Aşa au decis ieri judecătorii de la Curtea de Apel Suceava, soluţia fiind definitivă. De altfel, din grupul de zece persoane prezent ieri în sala de judecată nimeni nu a mai rămas după gratii. Magistraţii au admis şi recursurile formulate de cele trei persoane arestate preventiv de judecătorii de la Tribunalul Suceava. În consecinţă, Viorel Morăraşu, Florin Munteanu şi Adrian Borosac au ieşit ieri din arestul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului (IPJ) Suceava, împotriva lor fiind instituită obligativitatea de a nu părăsi ţara.

Tot liber rămâne şi Cosmin Păstrăv, administratorul firmei Hidrotera, solicitarea de arestare formulată împotriva sa de procurorii DIICOT Suceava fiind respinsă de completul de trei judecători. Tot în stare de libertate vor fi cercetaţi şi Ionel Stănescu, Ferdinand Stănescu, Dionisie Pascu, Robert Cosmin Stama şi Florin Anghelache.

În cazul celui de-al doilea lot de persoane propuse pentru arestare de procurorii DIICOT, instanţa de judecată a acordat termen de judecată pentru astăzi, la orele 14.00.

Din acest lot, format din 20 de persoane, Tribunalul Suceava a arestat 12, mai exact: Marcel Stănescu (20 de ani), Andrei Ionuţ Cârnăreasa (33 de ani), Galaţian Stănescu (34 de ani), Mariana Stănescu (34 de ani), Ionuţ Stănescu (22 de ani), Costel Adrian Gurzu (25 de ani), toţi din Salcea, Dumitru Mihai Cîmpanu (21 de ani), din Dumbrăveni, Nicuşor Luca (42 de ani), din Bucecea -Botoşani, Vasile Dan Spătaru (35 de ani), din municipiul Braşov,  Eusebiu Adrian Catrinescu (27 de ani), din Darabani -Botoşani, Mihai Cătălin Chiriac (29 de ani), din municipiul Suceava şi Costinel Birău (45 de ani), din comuna Dumbrăveni.

Alte opt persoane sunt cercetate în stare de libertate, iar DIICOT Suceava a cerut arestarea lor. Cei opt inculpaţi aflaţi în stare de libertate sunt Viorel Mihai Boghean (27 de ani), din municipiul Rădăuţi, Constantin Apostol (38 de ani), din municipiul Târgu Neamţ, Adrian Scîntei (44 de ani), din municipiul Galaţi, Mugurel Munteanu (43 de ani), din Bucşoaia-Frasin, Ovidiu Constantin Pătraşcu (35 de ani), din municipiul Iaşi, Florin Alexandru Rădulescu (29 de ani), din Dumbrăviţa -Braşov, Tiberiu Traian Reus (43 de ani), din Tişăuţi -Ipoteşti şi Gabriel Sandu (39 de ani), din comuna Plugari -Iaşi.

Avocaţii susţin că nu există nici indicii, darămite probe

Rercursul de ieri a durat două ore şi jumătate. Iniţial, şedinţa era programată pentru ora 8.00, dar a fost amânată pentru ora 14.00. Cu ocazia pledoariilor, avocaţii au susţinut că nu se impune măsura arestării preventive. De exemplu, Silvia Tudor, avocata care i-a reprezentat atât pe Vasile Florea, cât şi pe Cosmin Păstrăv i-a lăudat pe magistraţii de la Tribunalul Suceava care au decis punerea în libertate a unui număr destul de mare de inculpaţi.

„În acest dosar este o înşiruire de facturi, fără nici o probă pe linia evaziunii fiscale. Nu există nici o decizie a vreunui organ fiscal, nu s-a stabilit nici o valoare a prejudiciului, totul este la plesneală”, a arătat Silvia Tudor.

Şi ceilalţi avocaţi din dosar cred că probatoriul aproape că nu există în acest dosar, iar indiciile cu privire la săvârşirea unor fapte penale sunt extrem de subţiri.

„Nu există probe că operaţiunile economice derulate în cauză de către inculpaţi se circumscriu infracţiunii de evaziune fiscală, în cauză nu s-a efectuat nici măcar o inspecţie fiscală de către ANAF, aşadar nu avem un prejudiciu cert. În cauză nu se conturează un grup infracţional organizat, în sensul textului de lege care incriminează această infracţiune şi nu există probe că lăsarea în libertate a inculpaţilor ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică”, a menţionat avocatul Marius Rădăcină.

Salcea, epicentrul afacerilor ilegale

Potrivit anchetatorilor, la începutul anului 2012, inculpaţii Marcel Stănescu, Ciprian Stănescu, Mugurel Stănescu, Galaţian Stănescu, Mariana Stănescu, Costel Cristian Gurzu şi Ionuţ Andrei Cărnăreasa, toţi din Salcea, împreună cu Dumitru Mihai Cîmpanu, din Dumbrăveni, au constituit un grup infracţional organizat specializat în infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani. Lor li s-a alăturat şi un controversat afacerist din Bucecea-Botoşani, Luca Nicuşor, care prelua societăţi comerciale din judeţul Suceava şi din ţară şi numea diferite persoane drept asociaţi ori administratori.

Ulterior, arată anchetatorii, respectivele societăți comerciale erau preluate de Marcel Stănescu, care le-a introdus într-un circuit financiar fraudulos în sensul că, în numele acestor societăți, folosindu-se de persoane împuternicite, au fost emise facturi fiscale fictive având ca beneficiari diverse firme din județele Suceava, Botoșani, Braşov, Dâmbovița, ș.a.

Societăţile beneficiare, în baza facturilor fictive, colectau TVA şi îşi diminuau profitul obținut în urma activității comerciale curente desfăşurate. Astfel, societățile comerciale beneficiare ale facturilor fiscale fictive nu plăteau sume importante către bugetul consolidat al statului, respectiv TVA de plată şi impozit pe profit, unele din aceste societăți beneficiind chiar de rambursări de TVA de la bugetul de stat, creând în acest mod un prejudiciu important bugetului de stat.

Societățile prin care se realizau vânzările fictive de bunuri către diferite societăţi comerciale erau:  SC Kos-Mital Invest SRL, SC Alexandra Best Construct SRL,  SC Marketing Reloaded SRL, SC Bucovina for Waiting SRL,  SC Mandica Metal  SRL, SC Alexia Mar Construct SRL,  SC Komezzo SRL, S.C. Kocotas Nicol S.R.L., S.C. Edy Mug S.R.L., S.C. Impuls Mark Mitel S.R.L., S.C. Ferom Ileana S.R.L, S.C. Fierolex Compact S.R.L., şi SC Feder-Met SRL.

După ce acumulau datorii mari către bugetul de stat ca urmare a emiterii facturilor fictive, Stăneştii şi ceilalţi complici ai lor treceau firmele fantomă pe numele unor indivizi de etnie romă cu venituri modeste, majoritatea noilor „patroni” fiind din localitatea Grajduri, judeţul Iaşi.

Prejudiciul este estimat la 9,8 milioane de euro

Coordonatorii grupării infracţionale, arată procurorii DIICOT Suceava, erau inculpaţii Marcel Stănescu, Ciprian Stănescu, Mugurel Stănescu şi Galaţia Stănescu, care intrau în contact direct cu administratori ai societăților comerciale interesați în a-şi diminua baza impozabilă, cărora le ofereau atât facturi fictive de marfă care să fie introduse în contabilitatea societăților beneficiare cât şi, în unele cazuri, sume de bani pentru ca aceștia să facă viramente bancare către societățile emitente ale facturilor fiscale fictive, urmărind astfel să dea o legitimitate şi o aparență de legalitate tranzacțiilor comerciale efectuate.

După efectuarea viramentelor bancare, de regulă în cursul aceleiaşi zile, inculpatii retrăgeau acele sume de bani, în baza unor documente justificative fictive, şi restituiau sumele de bani către societăţile beneficiare ale facturilor, primind din partea reprezentanţilor acestora un comision.

De asemenea, între firmele controlate de membrii grupului infracţional au avut loc tranzacţii bancare importante cu scopul de a disimula originea ilicită a sumelor de bani provenite din evaziunea fiscală, probatoriul dovedind săvârşirea unor acte de spălare de bani, existând probe certe privind fictivitatea documentelor justificative prezentate la bancă pentru efectuarea tranzacţiilor în cauză.

În afacerile ilegale de spălare de bani au fost folosite ca „paravan” şi alte firme  (SC Patrovis Construct SRL, SC Eden’s Range SRL, SC Trust Invest Busines, SC Vemislact SRL, SC Cata Iasmin SRL), societăţi controlate de persoane care au aderat la grupul infracţional.

Aceste societăţi au activitate economică, rulaje în conturi şi profit, însă, în baza unor contracte şi facturi fictive, au virat sume de bani din contul lor către celelalte societăţi, sumele virate întorcându-se în final, după reţinerea comisioanelor aferente, la administratorii societăţilor beneficiare ale facturilor fictive, aceştia urmărind ca scop atât diminuarea TVA-ului de plătit sau rambursarea de TVA suplimentar, cât şi diminuarea impozitului pe profit.

De asemenea, acest gen de activitate permitea administratorului societăţii scoaterea sumelor echivalente viramentelor din patrimoniul societăţii. Caracterul de „fantomă” al societăţilor beneficiare ale sumelor de bani rezultă, între altele, din faptul că nu au angajaţi, activitate economică, nu au înregistrat şi depus către autorităţile fiscale documentele prevăzute de lege, nu sunt conduse efectiv de către administratorii în drept ai acestora, nu efectuează nici o activitate la sediul declarat al acestora, nu au declarate sedii secundare de activitate etc.

Procurorii DIICOT au solicitat şi sprijinul Oficiului Naţional de Combatere a Spălării Banilor cu privire la activitatea infracţională derulată de membrii grupului infracţional, iar  specialiştii instituţiei apreciază că “au fost identificate indicii temeinice de spălare a sumei de 40.232.396 RON (aproximativ 9.800.000 EUR în echivalent)”.