Suceava, în topul judeţelor cu cei mai mulţi locuitori plecaţi peste hotare

Oriunde ai merge, în ţări precum Italia, Spania, Anglia, Belgia sau Franţa, sunt foarte mari şanse să dai de suceveni, care au plecat în număr mare peste hotare, nu doar pentru o lună – două, ci pe termen lung.

Statisticile recensământului din 2011, recent puse la dispoziţie de Institutului Naţional de Statistică (INS), situează judeţul Suceava pe un loc fruntaş în topul judeţelor cu cei mai mulţi locuitori plecaţi peste hotare.

Mai exact, Suceava este plasată pe locul III, după Bacău şi Neamţ, ceea ce indică Moldova ca regiunea cu cei mai mulţi locuitori deveniţi cel puţin temporar “italieni”, “spanioli” sau “englezi”.

În total, peste 910.000 de români au plecat în străinătate pe o perioadă îndelungată de timp, cei mai mulţi fiind bărbaţi, mai exact 445.559 de persoane.

Conform datelor obţinute la referendum, cei mai mulţi dintre românii plecaţi peste hotare pe termen lung sunt băcăuani - 67.463 de persoane, în vreme ce din Neamţ sunt plecate 66.420 de persoane.

Oficial, Suceava se află pe locul III, cu un număr de 57.054 de persoane plecate peste hotare pe o perioadă îndelungată de timp. Dar cum la referendum mulţi s-au ferit să dea date despre membrii familiei plecaţi la muncă în alte ţări, de teama că vor fi impozitaţi sau vor pierde anumite drepturi şi ajutoare sociale de care beneficiază, numărul real al celor plecaţi ar putea fi mult mai mare, de ar putea schimba chiar şi ordinea în clasament.

Comparativ, numărul bucureştenilor plecaţi peste hotare pe o perioadă mai îndelungată de timp este aproape la jumătate faţă de cel al sucevenilor - 29.200 de persoane.

Pe ultimul loc în topul plecărilor peste hotare se află locuitorii din judeţul Ilfov, cu numai 2.565 de persoane plecate pe termen lung, un fenomen asemănător înregistrându-se în judeţele Harghita, Giurgiu sau Covasna.

Conform sociologilor, exodul masiv de suceveni către ţările occidentale se datorează în primul rând dispariţiei industriei din zonă, care a creat o acută lipsă a locurilor de muncă, de faptul că nu au mai apărut mari investitori, majoritatea firmelor având până în zece angajaţi, în vreme ce cel mai mare angajator din judeţ este statul, prin instituţiile sale.