Peste o sută de suceveni, diagnosticaţi cu boală alcoolică a ficatului

110 persoane au intrat anul trecut în statisticile Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Suceava, după ce, din cauza consumului abuziv de alcool, au fost diagnosticate cu boală alcoolică a ficatului. Dintre acestea, 34 sunt femei, iar restul sunt bărbaţi. Din totalul persoanelor care, în 2011, şi-au făcut ficatul praf din cauza alcoolului, 82 au vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani, iar 28 între 65 ani şi peste.

De remarcat că aceste cifre nu reflectă amploarea consumului de alcool în judeţ, cu efectele sale devastatoare asupra sănătăţii, în special asupra ficatului. Şi asta, deoarece, din cauze necunoscute încă, o treime dintre consumatorii cronici de alcool nu au consecinţe hepatice. Ceilalţi dezvoltă ficat gras, hepatită alcoolică sau ciroză, precum şi pancreatită cronică, cardiomiopatie dilatativă sau afecţiuni neuro-psihiatrice.

Alcoolul, considerat de medici un drog

Dr. Irina Badrajan, medic primar de medicină generală Suceava, a vorbit ieri despre alcoolism ca despre un tip de dependenţă de drog. Medicul sucevean a arătat că Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recunoaşte alcoolismul drept o boală,  definită ca o sumă de tulburări mintale şi comportamentale legate de ingestia de alcool. Alcoolul, substanţă psihoactivă, adică energizantă atât cât ţine efectul ei, este în acelaşi timp o substanţă toxică cu efecte nefaste asupra sănătăţii, fiind la originea tulburărilor fizice, psihice şi sociale, a explicat medicul.

Dr. Irina Badrajana declarat: „După OMS, alcoolismul este acut, adică legat de consumul ocazional şi fără fenomene de dependenţă, şi cronic, atunci când consumul este repetat, zilnic, obişnuit deasupra nivelului de toxicitate şi când nu are ca obiectiv beţia. De asemenea, alcoolismul se împarte în două categorii, respectiv dependenţă şi abuz. Cei care sunt dependenţi de alcool îşi petrec o mare parte din timp pentru a face rost de el şi pentru a bea”.

Cauza alcoolismului nu este cunoscută

Medicul a precizat că alcoolul creează dependenţă fizică şi psihică. Dependenţa fizică se manifestă printr-o nevoie imperioasă de a creşte doza de alcool până la beţie sau până la obţinerea efectelor dorite ale dependenţei, în acest caz apărând boli legate de consumul de alcool, pierderi de memorie legate de momentul ingestiei de alcool, fenomene de sevraj atunci când este întrerupt consumul acestuia.

Cauza alcoolismului nu este cunoscută. Se cunosc numai unii factori care au rol în dezvoltarea acestei boli şi care pot fi de natură psihologică (nevoia de a înăbuşi anxietatea, conflicte în relaţiile sociale şi familiale, depresie, scăderea stimei de sine) şi de natură socială (stilul de viaţă stresant, acceptarea socială a consumului de alcool, posibilitatea de a procura cu uşurinţă alcool, presiunea anturajului).

Efectele alcoolului asupra sistemului nervos central sunt deprimante, mai spune medicul. Sub acţiunea acestuia scade activitatea nervoasă, apare anxietatea, sunt inhibate funcţiile cerebrale, se creează o stare de tensiune nervoasă. Chiar şi câteva pahare pot schimba comportamentul şi abilităţile, afectând concentrarea şi judecata.

Dr. Irina Badrajan a precizat: „Câteva simptome ale alcoolismului sunt reprezentate de durerile abdominale, confuzia, consumul de alcool de unul singur, episoade de violenţă la băutură, ostilitate, incapacitatea de a se opri de la băutură, găsirea de scuze pentru a bea, greţuri şi vărsături, refuzul de a mânca, aspectul neglijent, tendinţa de a face glume nepotrivite cu mimică exagerată, băutul pe ascuns, tremurăturile matinale”.

Sevrajul apare când creierul se adaptează la alcool şi nu mai funcţionează fără acest drog

Abstinenţa la alcool sau criza de sevraj se dezvoltă deoarece creierul se adaptează la alcool şi nu poate funcţiona bine fără drog, adaugă medicul, subliniind că simptomele de sevraj pot include anxietate, confuzie, halucinaţii, creşterea tensiunii arteriale, scăderea apetitului, greţuri şi vărsături nelinişte sau nervozitate, tremurături şi rar moarte. Odată ingerat, alcoolul se absoarbe la nivelul tubului digestiv, începând din cavitatea bucală, fără a necesita o digerare, şi provoacă pe termen scurt o beţie acută caracterizată printr-o stare de ebrietate, încetinirea reflexelor, diminuarea vigilenţei, o stare de euforie sau, din contra, de tristeţe, tulburări de echilibru şi vasodilataţie. Starea de beţie poate avansa până la comă şi în unele cazuri până la deces, completează medicul

Pe termen scurt, consumarea alcoolului poate provoca gastrită, hepatită acută alcoolică, greţuri şi vărsături, sindromul „feţei de lemn”.

Tratamentul alcoolismului este medicamentos, psihologic, psihiatric, social şi educaţional

Pe termen mediu şi lung efectele sunt mai stabile şi mai grave: nevrite multiple, encefalopatie, demenţă, halucinoză, ciroză, pancreatită, hipertensiune arterială, varice esofagiene, grave tulburări de sexualitate. De asemenea, trebuie menţionat riscul de cancer de ficat, pancreas, al cavităţii bucale, de stomac, de sân. Asupra sarcinii, alcoolul are un efect nociv indiferent de cantitatea consumată şi de aceea este total interzis pe tot parcursul acesteia. Cel mai adesea consumul de alcool se asociază cu fumatul şi consumul altor droguri.

Dr. Irina Badrajan a declarat: „Impactul social al alcoolismului este de mari proporţii atât ca valenţă juridică, cât şi financiară. Tratamentul alcoolismului este multiplu, dar pentru a fi eficient este necesară recunoaşterea şi acceptarea situaţiei de către pacient, precum şi cooperarea şi dorinţa de recuperare a acestuia, deoarece vorbim în cazul bolii generate de alcool de restabilire şi nu de vindecare. Tratamentul este medicamentos, psihologic, psihiatric, social, educaţional, antrenând în acest fel o echipă completă de factori şi persoane specializate în domeniu”.