„Sărbătoarea coşurilor pascale” – ediţia a IV-a

Pe esplanada din faţa Muzeului Obiceiurilor Populare din Bucovina din Gura Humorului a avut loc luni, 16 aprilie, în a doua zi a Sărbătorilor Pascale, începând cu ora 13,00, a patra ediţie a „Sărbătorii coşurilor pascale”. Aproape 50 de humoreni îmbrăcaţi în costume populare specifice zonei sau etniei au venit în centrul oraşului pentru a arăta cum se pregăteşte un coş cu bucate de Paşte pentru sfinţit.

De la Gheorghe Zofotă, din oraşul Gura Humorului, am aflat că în coşul pascal elementul principal este „baba”, care este tradiţională Bucovinei şi apare în coşurile pascale din această zonă încă din timpul ocupaţiei austriece. Gheorghe Zofotă ne-a mai spus că pe lângă babele care dau înălţime mai mare coşului sunt aşezate diferite feluri de mezeluri preparate în casă, cârnaţ de casă, drobul de miel, chişca de casă, muşchiul afumat, ouăle, pasca şi la urmă o sticlă de zmeurată, făcută tot în casă. 

„Totul este făcut acasă, manual. Prosopul din coş este ţesut acasă, la fel ca şi cel care este pus pe masă, pe care se aşează coşul. Sunt prosoape ţesute de soţia mea anume pentru coşul pascal. Gospodina casei a fost la Înviere şi a sfinţit coşul. A doua zi, cu coşul pascal merge bărbatul, pentru că aşa este tradiţia în familia noastră”, ne-a spus Gheorghe Zofotă.

Acesta şi-a prezentat cu mândrie şi costumul popular, precizând că „opincile sunt din moşi-strămoşi, ciorapul de lână este cu răzoare, iţarii şi cămaşa sunt ţesute de soţie, boanda este realizată de iscusiţii meşteri cojocari din zonă, iar chimirul este deosebit şi a fost făcut pe comandă şi l-am ornamentat pentru a-i da faţă pentru manifestările culturale la care particip. Traista este nelipsită din componenţa costumului popular. Niciodată nu-i târziu, traista să ţi-o bată vântul, baierul să-ţi roadă gâtul. Acum purtăm telefonul mobil în traistă, dar până la 1900 purtam mămăliga şi ceapa”, a adăugat humoreanul.

Reprezentanţi ai diferitelor etnii au expus coşul pascal

Vasile Iscuviz şi Lucica Ţebrean, din parohia romano-catolică “Sfânta Treime”, au fost doi dintre reprezentanţii etniei poloneze. Coşurile etniei poloneze nu s-au diferenţiat foarte mult de cele ale localnicilor ortodocşi, în afara faptului că la polonezi hreanul nu este ras, reprezentanţii etniei spunând că este foarte bine ca acesta să fie mâncat dimineaţă, pe stomacul gol, aşa încât toate bolile să dispară. În coşurile lor s-au regăsit mielul din unt de casă, dar şi mieluţul de Paşte realizat din pâine (pentru etnicii poloni pâinea fiind simbolul norocului, al creştinătăţii şi al trupului), baba, hrean, piper, sare, zahăr, jambon afumat, şuncă afumată, slănină, drob şi crucea din sare cu Isus Mântuitorul, sarea fiind un mineral al vieţii, despre care se crede că alungă răul.

Eliza Wintzingher i-a reprezentat cu succes şi în acest an pe etnicii germani. Printre multe bunătăţi aşezate în coş s-au numărat o pască nemţească, un drob din miel, şuncă afumată şi o crenguţă în care erau agăţate ouă colorate. Balac Maria s-a remarcat prin prăjiturile tradiţionale gerrmane pe care le-a expus alături de coşul de Paşte, iar un alt etnic german, Rihard Gundel, a adus în atenţie o băutură tradiţională germană, dar şi ouă decorate agăţate în ramuri de salcie.

Slujbă dedicată Sărbătorii coşurilor pascale

Manifestarea de la Gura Humorului a început cu o slujbă specială dedicată Sărbătorii coşurilor pascale, oficiată de reprezentanţii parohiilor, după care preoţii au stropit cu apă sfinţită coşurile, dar şi participanţii la această manifestare. Pentru cinstirea sărbătorii pascale, corul “Lira” al Casei de Cultură Gura Humorului a oferit un spectacol, coriştii humoreni cântând împreună cu cei prezenţi mai multe cântece religioase specifice sărbătorii Învierii Domnului. După cuvântul de bun-venit din partea gazdelor, membrii juriului, format din preoţii parohi şi primarul Marius Ursaciuc, au trecut pe la fiecare expozant şi au gustat din bunătăţi. 

Stimularea persoanelor care păstrează adevărata tradiţie din Bucovina

Vera Romaniuc, managerul Muzeului Obiceiurilor Populare din Gura Humorului, a declarat: „Sărbătoarea coşurilor pascale este o manifestare care are ca scop stimularea persoanelor care păstrează adevărata tradiţie din Bucovina, pentru că cei care participă la acest eveniment sunt obligaţi, prin regulament, să vină îmbrăcaţi în costum popular tradiţional, cât mai aproape de cel autentic, iar produsele din coşul pascal să fie preparate doar în propria gospodărie. Avem toată încrederea în produsele care se fac în sistem industrial, dar dorim să obligăm într-un fel gospodinele noastre să revină la gastronomia tradiţională, la produsele tradiţionale care erau duse în coşul pascal, în dimineaţa duminicii pascale, la biserică”.

Un grup de tineri îndrumaţi de Maria Macovei a susţinut un spectacol folcloric, după care toţi cei care au participat la eveniment au avut ocazia să deguste din bunătăţile aduse de gospodarii şi gospodinele din Gura Humorului.

Manifestarea a fost organizată de Primăria Gura Humorului, Parohiile bisericilor ortodoxe şi Parohia romano-catolică din acest oraş şi Asociaţia „Produs în Bucovina”, care a fost şi sponsorul principal al manifestării. Toţi cei care au participat la concursul coşurilor pascale au fost recompensaţi cu o diplomă şi un premiu de 100 de lei.