Printează articolul
Trimite e-mail
În cea de-a doua zi a Festivalului de Artă Medievală „Ştefan cel Mare” şi-au făcut apariţia, în cetatea Sucevei, toboşari, stegari, cascadori, trubaduri, jongleri, domniţe, cavaleri, toţi „construind” povestea medievală.
Pe înserat, oficialităţi judeţene şi locale le-au urat „Bun venit” turiştilor care au ales să participe la Festivalul de Artă Medievală „Ştefan cel Mare”, ediţia a V-a.
La deschiderea oficială a evenimentului au participat preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, primarul Sucevei, Ion Lungu, subprefectul Angela Zarojanu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava Vasile Ilie, alături de directorul Muzeului Bucovinei, Emil Ursu.
Reabilitarea Cetăţii de Scaun, cu bani europeni
Gheorghe Flutur a apreciat că sunt motive suficiente „să-i omagiem pe eroii noştri”.
„Cine, dacă nu noi, ar trebui să-l cinstim pe Ştefan cel Mare şi Sfânt, ca cel mai mare român. Cetatea de Scaun a Sucevei este în şantier, pentru că au început lucrări de reabilitare şi consolidare, în valoare de 14 milioane de euro, pe un proiect european. Încercăm să punem în valoare cetatea, să dăm vegetaţia la o parte, să se vadă mai bine”, a spus preşedintele Consiliului Judeţean.
El le-a reamintit turiştilor că în această perioadă se desfăşoară programul turistic „Pelerin în Bucovina”, prin care sunt aşteptaţi în judeţ cât mai mulţi turişti.
Spectacole, tir cu arcul, jonglerii cu steaguri
Programul festivalului a început ieri la ora 10:00, în curtea interioară a Cetăţii, cu Cavalerii de Mediaş, care au prezentat un spectacol interactiv cu publicul, iar pe zidul de vest al Cetăţii, Paladinii de terra medies au prezentat momente istorice din sec. IX- XIII. În pulberărie, a avut loc o demonstraţie de tir cu arcul, prezentată de Asociaţia Gladius Dei Sibiu. Pe zidul de vest al Cetăţii, Ordinul Cavalerilor de Hunedoara a prezentat un spectacol interactiv cu public. În pulberărie, turiştii au asistat la un program de „Jonglerii cu steaguri” - Ordinul Cavalerilor argotici (Argotica), iar pe zidul de vest Străjerii Coroanei au prezentat spectacolul „La judecată”.
Muzică medievală la ferăstrău şi teramin
Pe podul de intrare în cetate l-am întâlnit pe Benedict Popescu, care interpreta muzică medievală la ferăstrău şi teramin, două instrumente neconvenţionale. Fie că se „juca” cu mâinile în aer sau „plimba” arcuşul pe un ferăstrău, sunetele pe care le scotea erau deosebite şi îi făceau pe turişti să se oprească pentru câteva minute. Nu avea cum să nu atragă privirea trecătorilor, mai ales că în România, după cum ne-a spus chiar el, sunt cel mult doi astfel de maeştri.
„După estimările mele există cam un cântăreţ la 10-15 milioane de locuitori. Spre exemplu, în China, ţară cu mai mult de un miliard de locuitori, sunt cam o mie de cântăreţi la ferăstrău”, a râs Benedict Popescu, care este de profesie doctor în fizică, cantautor de muzică folk, dar cunoscut în lume ca „muzician la ferăstrău”.
Teramin, singurul instrument la care se poate cânta fără a fi atins
Teraminul, aparat neobişnuit pe care Benedict Popescu l-a construit singur în aproape doi ani de zile, după ce a văzut unul asemănător în Anglia, pe vremea când urma stagiul unei burse NATO pentru doctorat, funcţionează pe principiul oscilatorilor electromagnetici care se folosesc de mişcările corpului uman pentru a scoate sunete.
„Eu cântam la ferăstrău, dar am rămas fascinat de teramin. Este singurul instrument la care se poate cânta fără a fi atins. Deşi am imprimat câteva albume cu muzică interpretată la teramin, încă mai fac eforturi pentru a-l face cunoscut în ţară”, ne-a spus muzicianul, care abordează un gen de muzică asemănător ariilor interpretate de soliştii de operă, dar şi romanţe, folk, muzică sacră.
Poveste medievală
Cetatea Sucevei a fost ieri însufleţită de cavaleri, domni şi domniţe graţioase, frumoase prinţese, unii prinşi în lupte încrâncenate, alţii în dansuri medievale. Ca atmosfera să fie cât mai reală, de la depărtare s-a auzit zgomotul salvelor de tun, pe înserat, sunetul din corn şi zăngănitul săbiilor, în timp ce în fiecare ungher al cetăţii, curţile interioare, pulberărie, luptătorii, domniţele cu cosiţe brune sau blonde îşi purtau cu cinste straiele vechi, pentru a fi văzuţi, fotografiaţi, aplaudaţi de toată lumea.
Toboşarul: „Bine aţi venit în Cetatea Sucevei. Am zis! Adjudecat! Facem să fie bine”
Nu a lipsit toboşarul Cetăţii Sighişoara, care, însoţit de garda cetăţii, un străjer şi câteva domniţe, a anunţat marele eveniment, trei zile de festival în Cetatea Sucevei. „Lume, lume... Să ştie tot natul! Porţile cetăţii se deschid. Bine aţi venit în Cetatea Sucevei (bate toba). Am zis! Adjudecat! Facem să fie bine (bate toba) sau Nu uitaţi, vorbele bune nu strică niciodată dinţii! Am zis (bate toba)”.
Dorin Stanciu, de profesie artist plastic, de meserie toboşar, este prezent la toate festivalurile medievale din ţară. Fără el, festivalurile medievale ar fi mult mai sărace.
„Venirea la Cetatea Sucevei este o onoare”
I-am întâlnit în curtea interioară a cetăţii pe o parte dintre membrii Ordinului Cavalerilor de Hunedoara, 19 cavaleri, domniţe, scutieri, pentru prima dată la Suceava, unde au prezentat jocuri medievale, spectacole interactive cu publicul – dansuri medievale, scurte piese de teatru, legenda cavalerului, legenda pocalului.
Cavalerul Dan cel Mândru (colegii lui au constatat că este foarte mândru de trecutul strămoşilor), hatmanul Cetăţii Hunedoara, conducătorul suprem al oştilor militare, pe numele său adevărat Daniel Ioan Şerban, ne-a spus că Ordinul Cavalerilor de Hunedoara funcţionează de cinci ani, perioadă în care au participat la mai multe festivaluri din ţară.
„Venirea la Cetatea Sucevei este o onoare. Să calci pe pământul pe care a călcat Ştefan cel Mare, domnitorul nostru sfânt, să fii între zidurile cetăţii lui... Simt doar emoţii”, ne-a spus Dan cel Mândru.
Însoţit de domniţe delicate, îmbrăcate în rochii de mătase colorată, cu coafuri elegante, cavalerii Cetăţii Hunedoara au intrat foarte repede în graţiile turiştilor, care au făcut fotografii şi au luat lecţii de „luptă” de la cavaleri.
„Mai mulţi participanţi, mai multe trupe”
Aplaudate au fost şi prestaţiile oaspeţilor din alte ţinuturi ale ţării, Ordinul Dragonilor de Transilvania, trupa Arleking de la Teatrul din Giurgiu, Cavalerii de Mediaş (Turnir de arme), Ordinul Cavalerilor argotici (Argotica) – (Jonglerii cu Steaguri), Asociaţia Gladius Dei Sibiu (Spectacol cu foc – curtea interioară), Cavalerii Cetăţii Bârsei (Spectacol cu foc).
„Anul acesta au fost cu cinci trupe mai mult decât în ceilalţi ani. Discutăm de circa 80 de persoane în plus, şi asta s-a văzut mai ales la parada de joi seară, când au participat 197. (n. r. cavaleri, domni şi domniţe, războinici, călăi, stegari, toboşari). Numărul de tabere amplasate în cetate şi în afara ei este mai mare decât în alţi ani. Spectacolele sunt numeroase, unii au venit cu catapulta, vor fi mai multe lovituri de tun, programate, zilnic, la orele 12:00, 17:00 şi ora 20:00”, ne-a spus şeful Muzeului Bucovinei, Emil Ursu.
