Google
 
sâmbătă, 13 aug 2011 - Anul XVI, nr. 190 (4788)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,6639 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,1179 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   9 imagini |   ø fişiere video

Valul istoriei

Armenii suceveni, anonimii dintre noi

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Au fost primul popor creştinat din lume. Au scris istorie în Suceava şi au avut bogăţii şi influenţă. „Au fost” tinde să devină, din păcate, timpul verbului la care se vorbeşte despre armenii din Suceava. Şi asta în ciuda faptului că au două mănăstiri şi alte două biserici vechi şi pline de istorie şi care pot constitui un punct de relansare a comunităţii armene din acest colţ al ţării.

În momentul de faţă, nimeni nu poate spune cu exactitate nici măcar câţi armeni ar mai fi în municipiul Suceava, pentru că în cazul celor din judeţ mi s-a spus franc că nu există nici o evidenţă. Dacă e să-l ascult pe preotul Azad Mandalian, ar exista 66 de armeni.

Lucia Grigorincu, o onorabilă doamnă în vârstă de 79 de ani, vicepreşedinte al Uniunii Armenilor din România, filiala Suceava, vorbeşte despre 49 de membri ai acestei etnii. Poate părea un aspect secundar, dar spune multe despre organizarea acestei comunităţi care devine tot mai liliputană.

Speranţe de revigorare există totuşi, iar semnalul l-a dat ÎPC Arhimandrit Datev Hagopian, Arhiepiscopul Bisericii Armene din România, la vizita din iarnă de la Suceava. Acesta a anunţat că în mănăstirile din Suceava vor fi aduşi călugări armeni, care vor avea menirea de a relansa viaţa spirituală de aici. Până acum nu s-a întâmplat încă nimic, iar timpul curge.

 

Viitorul nu sună foarte optimist

Istoria armenilor în Suceava numără peste 600 de ani. Au fost şi vremuri prospere, dar şi perioade în care armenii au avut de suferit, dar de fiecare dată au avut puterea să se ridice şi să o ia de la capăt.

Acum, în anul de graţie 2011, Suceava nu pare a fi locul preferat al armenilor, deşi Suceava, ca o mamă bună, nu i-a renegat. Puţinii armeni care mai trăiesc pe aceste meleaguri recunosc declinul cu jumătate de gură, iar unii dintre ei încă mai cred că viitorul nu sună chiar atât de rău pe cât se vede din exterior. O întreb pe Lucia Grigorincu cum vede ea viitorul acestei comunităţi. Oftează prelung de două ori, iar apoi exclamă optimist: „Situaţia va fi bună, iar în jurul Uniunii Armenilor se va coagula forţa necesară pentru a ţine în viaţă comunitatea”. Preotul Azad Mandalian este ceva mai moderat în optimism şi încearcă să vadă lucrurile mai concret. „Armenii din Suceava sunt mai românizaţi decât cei din alte părţi şi şi-au cam pierdut obiceiurile. Dacă vom reuşi să populăm cele două mănăstiri nu vom dispărea”, crede preotul Mandalian.

Nu toată lumea împărtăşeşte ideea că viitorul va aduce şi renaşterea comunităţii armene pe plan local. „Forme spectaculoase de revigorare nu sunt şi, din păcate, nici actuala conducere a Uniunii Armenilor din Suceava nu se implică suficient de bine pe această linie”, a opinat Ioan Rîsnicu.

 

Limba armeană, o enigmă pentru majoritatea membrilor comunităţii

O mare piedică în calea menţinerii valorilor armene este lipsa unei şcoli. Chiar dacă pare greu de crezut, limba armeană o cunoaşte doar preotul Azad Mandalian. Nici oamenii mai în vârstă nu înţeleg decât câteva cuvinte, iar când vine vorba de puţinii tineri din sânul comunităţii, limba armeană este o enigmă totală. Preotul Mandalian spune că în urmă cu 15 ani a încercat să pună bazele unei şcoli de duminică, în care să fie predată limba armeană. „Demersul nu a avut succes, iar astăzi cred că e cu atât mai greu. Un profesor de armeană ar putea veni la Suceava, i-am putea pune la dispoziţie şi un spaţiu, dar întrebarea e cine îl plăteşte, pentru că noi nu avem această posibilitate”, a precizat preotul Mandalian. Opinia că o şcoală armeană ar fi inutilă pare să întrunească majoritatea.

„La ce să fie şcoală, dacă nu avem număr suficient de persoane înscrise?”, s-a întrebat Lucia Grigorincu. De aceeaşi părere este şi Ioan Rîsnicu, care crede că dacă la Bucureşti şi Constanţa s-au putut înfiinţa şcoli de duminică, la Suceava acest lucru ar fi practic imposibil.

În timp ce şcoala armeană rămâne un vis frumos, pe abecedarele şi cărţile aduse de preotul Azad Mandalian se aşază un strat tot mai gros de praf.

 

Şi-au pierdut nu doar limba, ci şi tradiţiile şi obiceiurile

În afara limbii pe care au pierdut-o de-a lungul timpului, armenii din Suceava nu prea mai au nici tradiţii şi nici obiceiuri, aşa cum se întâmplă în cazul altor etnii. Nici măcar vreo mâncare tradiţională nu se mai face prin casele puţinilor armeni. Singura excepţie este ciorba de urechiuşe (un fel de colţunaşi umpluţi cu carne) pe care credincioşii armeni şi nu numai o savurează în fiecare an după slujba oficiată cu ocazia Adormirii Maicii Domnului.

Această mare sărbătoare, celebrată în fiecare an în duminica cea mai apropiată calendaristic de ziua de 15 august, este un prilej rar care-i adună pe armeni. În rest, nici măcar la Crăciunul care se sărbătoreşte pe 6 ianuarie lumea nu se înghesuie să vină la biserică. Anul acesta, de exemplu, din cei 49 sau 66 de armeni care există în scripte, în biserica Sf. Cruce din centrul municipiului Suceava au ajuns vreo 25.

Preotul Azad Mandalian nu are o explicaţie pentru această lipsă de interes a armenilor. „Am trimis scrisori acasă la fiecare armean, dar nu toţi au considerat că trebuie să vină la slujba de Crăciun. E dureros, dar asta e situaţia”, a oftat preotul Mandalian.

 

Religia, şansa revitalizării comunităţii armenilor

Chiar dacă numărul celor care merg la slujbele religioase este mic, armenii consideră că biserica poate reprezenta punctul de plecare în procesul de revitalizare a etniei. „Religia este şi poate fi un factor determinant pentru comunitatea armeană din Suceava şi pentru viitorul acesteia. Credinţa a reprezentat unitatea statului armean şi cred că ne va ţine şi pe mai departe la fel de uniţi”, a mărturisit Lucia Grigorincu.

Totuşi, unii armeni cred că biserica ar trebui să se implice mai mult în viaţa comunităţii. „Preotul Azad Mandalian îşi face treaba foarte bine din punct de vedere religios, dar din alte puncte de vedere se putea implica mai mult”, crede Ioan Rîsnicu.

 

Hagigadar, mănăstirea armeană cu credincioşi români

Dacă e să întrebi pe stradă despre Hagigadar, orice sucevean îţi va spune că este biserica împlinirii tuturor dorinţelor. Puţini ştiu însă că Hagigadar este o mănăstire a comunităţii armenilor. Tradiţia spune că dealul mănăstirii trebuie urcat în genunchi, iar biserica trebuie înconjurată de trei ori în acelaşi mod.

O credincioasă venită de la Frasin îmi spune că vine la Hagigadar în fiecare an şi se roagă. Îmi mărturiseşte deschis că nu ştia că lăcaşul de cult este al armenilor. „E tot un Dumnezeu peste tot locul”, afirmă femeia. Ca ea sunt alte sute sau chiar mii de persoane, care vin la Hagigadar pentru a se ruga şi pentru a li se îndeplini dorinţele.

Preotul Azad Mandalian recunoaşte că armenii care vin să se roage la această mănăstire reprezintă o minoritate, dar crede că totul pleacă din suflet. A mers şi el în genunchi la Hagigadar. „Am făcut-o pentru că aşa am simţit eu şi nu pentru că mi-ar fi cerut bunicul meu, care era preot în Suceava în vremea copilăriei mele. E o credinţă şi nu un obicei să urci dealul în genunchi şi apoi să înconjori biserica de trei ori tot în genunchi. Nu scrie nicăieri că trebuie mers de trei ori sau o dată. Important e ca totul să vină din suflet”, este de părere preotul Azad Mandalian.

 

Ce vine din urmă?

„Cine are 1% sânge armean trebuie să se considere pe de-a întregul armean”, se spune printre membrii acestei etnii. Pentru Lucia Grigorincu această vorbă este sfântă. Deşi provine dintr-o familie mixtă, spune că „la mine în casă este suflu armenesc până în măduva oaselor”. Îi dau dreptate întru-totul, dar din păcate are 79 de ani şi este singură. Cei doi copii au plecat în străinătate, iar şansele să revină în Suceava sunt minime. Acelaşi lucru se întâmplă şi în multe alte case locuite de cei în care curge sânge de armean. Preotul Azad Mandalian provine, la rândul său, dintr-o familie mixtă. Totuşi, bunicul său, Knel Mandalian, a fost armean 100% şi a păstorit biserica armeană din Suceava zeci de ani. „Sunt pe jumătate armean, dar copiii mei sunt educaţi în spirit armean”, spune preotul Mandalian.

E un semn bun, dar nu suficient pentru ceea ce are nevoie acum comunitatea armeană din Suceava. „Din păcate, din urmă nu prea vine nimic, cel puţin din punct de vedere religios”, este concluzia amară a preotului Azad Mandalian.

 

2012, anul care poate aduce o schimbare

Cu două mănăstiri, cea de la Hagigadar şi cea de la Zamca, şi două biserici, Sf. Cruce şi Sf. Simion (Turnu Roşu), armenii suceveni se pot reinventa. Un bun prilej ar fi 2012, anul în care Hagigadarul va fi centrul pelerinajului armenilor din toată lumea. Anul viitor se vor împlini 500 de ani de la înfiinţarea mănăstirii, iar la Suceava sunt aşteptaţi invitaţi se seamă. Pentru ca totul să arate impecabil, la Hagigadar au început ample lucrări de reabilitare. Banii vin din SUA şi în afara lucrărilor de consolidare se va trece şi la spălarea picturilor. Până atunci se aşteaptă popularea mănăstirii cu călugări, aşa cum a promis Arhiepiscopul Bisericii Armene din România. Şi, poate, la Hagigadar se vor împlini şi dorinţele armenilor din Suceava de a reveni la gloria de altădată.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Armenii suceveni, anonimii dintre noi.
 Vizualizări articol: 1044 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 5.0 din 7 voturi
Armenii suceveni, anonimii dintre noi5.057

Iulius Mall Suceava
AnnaCori
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


1.   Precizare trimis de
(13 aug 2011, 17:27:08
NU VA-TI PRINS CA ,,TREBUIE'' DISTRUSE TOATE MARTURIILE TRECUTULUI PINA IN 1945,SI SA SE FACA LOC ,,CULTURII''[SA NU-I ZIC ALTFEL] DIN 1946-2011!
GASESTI UN ,,SCRIETOR'' CU NUME ,,TRAVESTIT'',IL PLATESTI,II DAI,,MISIUNEA'',IAR DUPA ACEEA ,CEI CE AU APUCAT VREMURILE LA CARE SEFACE,,ISTORISIREA'' SE CRUCESC,DAR SE SI DISTREAZA PE CINSTE.DOAR NU-I RUSINEA LOR.

Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Local

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei