Bani negri din fecale şi urină

Chiar dacă poate părea ciudat, apele menajere, fecalele, pe româneşte, sunt aducătoare de bani.Şi nu puţini, dacă e să ne gândim la dimensiunile unui oraş ca Suceava, darămite un judeţ cu 700.000 de oameni. Conducerea ACET Suceava crede că firmele care se ocupă cu vidanjarea sunt în spatele unor uriaşe afaceri din care se scot bani negri. Argumente în favoarea acestei supoziţii sunt destul de numeroase, iar unele evenimente deloc întâmplătoare vin să confirme faptul că din fecale se pot câştiga bani frumoşi.

ACET trage primul semnal de alarmă

„În diferite puncte ale oraşului, în reţeaua de canalizare, s-au constatat încărcări nejustificate. Din punctul nostru de vedere, aceste încărcări nu pot proveni decât din deversări ilegale de reziduuri menajere în canalizarea oraşului”, a declarat Ştefan Groza, directorul SC ACET SA Suceava.

Pe lângă aceste deversări în reţeaua de canalizare a municipiului Suceava sau a celorlalte localităţi care au reţele de canalizare, mai există şi alte tipuri de deversări. Este vorba de ceea ce se scoate cu vidanjele din fose şi apoi se aruncă direct în apele unor pâraie sau râuri, fie în alte locuri izolate din judeţ, gen păduri. Şi în acest sens este un exemplu concret. În luna martie a acestui an, Garda de Mediu Suceava a fost sesizată de o persoană de faptul că o vidanjă deversa ape menajere în albia unui pârâu din Păltinoasa.

În baza fotografiilor realizate de acea persoană, reprezentanţii Gărzii de Mediu Suceava au aflat că era vorba de angajaţii SC Revent SRL Suceava, care nu au mai ajuns cu maşina la o staţie de epurare a ACET pentru a lăsa încărcătura, ci au preferat s-o deverseze direct în mediul înconjurător. Isprava a costat firma o amendă de 5.000 de lei, numai că între timp această societate a şi dat faliment.

Totuşi, reprezentanţii ACET Suceava spun că numărul cazurilor de deversări ilegale este mult mai mare, motiv pentru care a înaintat o solicitare către Garda de Mediu Suceava, singura instituţie îndrituită să controleze activitatea firmelor care se ocupă cu vidanjarea.

Costurile pentru transportul reziduurilor menajere în staţia de epurare

Un circuit corect al reziduurilor menajere implică automat şi una din staţiile de epurare ale ACET. Mai exact, după ce fosele sunt golite de apele menajere, vidanja trebuie golită într-un spaţiu autorizat, respectiv staţia de epurare. Asta implică însă o serie de cheltuieli suplimentare, comparativ cu o deversare direct în natură. În primul rând, pentru fiecare transport trebuie plătit un buletin de analiză. Acesta costă 96 de lei, iar apoi se mai adaugă 1,54 lei pentru fiecare mc de încărcătură. De asemenea, în funcţie de rezultatele analizelor se mai plătesc şi tarife suplimentare pentru depăşirile la anumiţi indicatori, cum ar fi azotatul amoniacal, sulfurile etc.

Cu alte cuvinte, fiecare vidanjă care-şi urmează cursul legal înseamnă o serie de cheltuieli suplimentare pentru firmele de profil. Uneori, acestea preferă să „ardă” etapa numită „staţia de epurare”. Asta înseamnă bani mai mulţi în buzunarul patronului. Reversul este un mediu poluat şi o bătaie de joc la adresa celor care respectă legea.

O scădere inexplicabilă

Pentru staţia de epurare din municipiul Suceava, ACET are contract cu zece societăţi. Dintre acestea, în cursul lunii mai a acestui an doar trei firme au avut efectiv relaţii contractuale cu ACET. Este vorba de Primăria Suceava, care a avut şase transporturi în staţia de epurare, cu o cantitate de 8 mc de ape uzate, SC Ecodava 2008 SRL Bacău, cu un transport şi o cantitate de 23 mc, şi SC Rosal Grup SRL, cu opt transporturi totalizând 62 mc de ape menajere. În total, este vorba de 93 mc de reziduri menajere intrate în staţia de epurare a municipiului Suceava.

Comparativ cu luna mai a anului trecut, cantitatea prezentată mai sus este de trei ori mai mică. Numai prin firma Rosal, în mai 2010 s-au vidanjat 217 mc de ape menajere, iar dacă se mai adaugă şi transporturile efectuate de primărie, respectiv SC Revent SRL, se ajunge la o cantitate totală de 274 mc de reziduuri menajere.

„Nu e normal ceea ce se petrece şi refuz să cred că activitatea unor firme a fost oprită peste noapte, mai ales că e vorba de fluctuaţii extrem de mari de reziduuri menajere vidanjate în 2010 faţă de 2011”, este concluzia lui Ştefan Groza, directorul SC ACET SA Suceava.

Contracte de vidanjare doar pentru obţinerea autorizaţiei de funcţionare

De cealaltă parte, societăţile care se ocupă cu vidanjarea spun că principalii vinovaţi pentru poluarea mediului sunt chiar cei care ar trebui să-şi cureţe fosele.

„Din cele 41 de contracte de vidanjare pe care le avem, doar în maxim 60% din cazuri suntem şi solicitaţi să intervenim. Restul societăţilor încheie contracte cu noi doar pentru a obţine autorizaţia de funcţionare”, a menţionat Petru Tărăruşanu, reprezentantul firmei Rosal.

Acesta a adăugat că este şi el la curent cu deversările ilegale practicate prin diferite locuri izolate, dar a negat că firma pe care o reprezintă ar fi recurs vreodată la aşa ceva.

Oraşe unde nu s-a vidanjat nimic

Dacă la un oraş cu mult peste 100.000 de locuitori, dacă ţinem cont şi de zonele învecinate, cum ar fi Ipoteşti sau Şcheia, unde s-au înfiinţat mai multe societăţi comerciale şi s-au ridicat pensiuni şi case fără a exista canalizare, s-au strâns în decurs de o lună de zile 93 mc de ape menajere uzate, există şi localităţi unde vidanjarea reprezintă doar un termen din dicţionar.

La Rădăuţi, spre exemplu, în luna mai a acestui nu a existat nici un transport către staţia de epurare. E greu de crezut că într-un oraş cu peste 30.000 de suflete toate locuinţele şi societăţile comerciale s-au racordat la reţeaua de canalizare, dar cifrele seci indică tocmai această situaţia cel puţin bizară. Şi în alte zone cu potenţial turistic ridicat cantitatea de reziduuri menajere nu este foarte mare. În cursul lunii mai a anului 2011, de la Vatra Dornei s-au adunat 42 de mc de ape uzate, în timp ce la Câmpulung Moldovenesc cantitatea este de 39 mc.

Garda de Mediu nu a găsit vreo neregulă

Plecând de la suspiciunile că apele menajere uzate vidanjate sunt deversate ilegale, reprezentanţii ACET Suceava au înaintat o sesizare către Garda de Mediu. Aceasta este singura instituţie abilitată să organizeze controale şi să ia măsuri împotriva celor care se ocupă cu astfel de activităţi. Deocamdată, din cele 11 societăţi cu care ACET Suceava a încheiat contracte, au fost verificate cinci.

„La patru dintre societăţi nu am descoperit nimic în neregulă, iar a cincea nu mai are activitate şi nu am putut derula controlul. Pentru celelalte firme activitatea de control continuă”, a explicat Dina Găşpărel, şefa Comisariatului Regional de Mediu Suceava.

Aceasta a avut şi o explicaţie pentru scăderea cantităţii de reziduuri menajere care ajung în staţiile de epurare ale ACET: „Firmele de vidanjare acţionează doar la cerere şi, probabil, în luna mai a acestui an au avut mai puţine solicitări”.

Mii de mc de urină şi fecale se scurg lunar în pământ

Problemele de vidanjare apar nu doar în cazurile pensiunilor sau societăţilor comerciale. La fel de stringentă şi gravă este şi deversarea în sol a apelor menajere uzate şi de către persoanele fizice. Teoretic, fiecare primărie din judeţ ar trebui să aibă o evidenţă asupra numărului foselor septice ecologice din gospodăriile localnicilor. Este o statistică despre care mai bine nu vorbeşti cu primarii, pentru că nimeni nu are vreo evidenţă. Ca urmare, vidanjările din aceste fose sunt aproape inexistente. Consecinţa: totul se scurge în sol şi infestează nivelul pânzei de apă freatică. Din estimările specialiştilor de la ACET Suceava, ar fi vorba lunar de mii de mc de materii fecale, urină şi alte reziduuri care se duc direct în pământ.