Zeci de arendaşi, lecţie de agricultură profitabilă cu terenuri lăsate pârloagă

Agricultura din judeţ începe să dea oarece semne de revenire, să semene cu cea care se practică în ţările dezvoltate ale UE. Deocamdată însă doar la o scară mică, reprezentată de câteva zeci de arendaşi. În ultimii doi-trei ani numărul acestora a sporit, iar arendaşii şi-au extins semnificativ suprafeţele lucrate, demonstrând că o agricultură mecanizată, pe suprafeţe mari, gândită de specialişti, este profitabilă, în ciuda dificultăţilor generale din acest domeniu.

Conform evidenţelor Direcţiei Agricole Suceava, în judeţ există 21 de mari forme asociative cu profil vegetal. Aici sunt incluşi marii arendaşi, mulţi apropiindu-se de o mie de hectare de teren lucrate, iar alţii chiar depăşind acest prag. După cum ne-a declarat Florinel Răduţu Avasaloaie, şeful Direcţiei Agricole Suceava, în afara acestora mai există arendaşi ce lucrează de la 30 de hectare până la o sută. Pe acest sector, în ultima perioadă s-a înregistrat o creştere deosebită, putându-se vorbi de mai bine de o sută de arendaşi de acest gen. Sunt cultivatori de teren care şi-au cumpărat un utilaj şi au început să lucreze terenurile vecinilor de tarla, extinzându-se apoi încet, dar sigur. Dintre aceştia mulţi au şanse să devină mari arendaşi, în următoarea perioadă.

Arendaşii de frunte ai judeţului

Societatea care a lucrat în ultimii ani cele mai mari suprafeţe este Prodimpex SRL din Bălcăuţi. Cu utilaje care însumează o valoare de aproape două milioane de euro, investitorii Ilie Homeniuc şi Ioan Naida se extind de la an la an. În acest an au ajuns la 1.109 hectare de teren, suprafaţa aflându-se cu precădere în Bălcăuţi şi Siret, dar şi în Grămeşti şi Calafindeşti.

În majoritate, terenul este arendat. Zona Siretului este una în care suprafeţele nelucrate sunt omniprezente, astfel că arendaşii au găsit un teren propice dezvoltării afacerii.  

„În Bălcăuţi şi Siret avem deja mult teren arendat de ani de zile. Acum ne-am extins şi la Grămeşti, unde este mult teren nelucrat. Este însă greu, un teren care nu a fost lucrat are nevoie de doi-trei ani pentru a fi adus la o stare bună, care să permită obţinerea unor producţii satisfăcătoare”, ne-a declarat Ilie Homeniuc.

Arendaşul şi asociatul său au trei culturi pe care pun un accent deosebit în acest an. Soia, cultivată pe 450 de hectare de teren, grâul, pe 230 de hectare, şi cartoful, pe aproximativ 130 de hectare.

Terenurile din Bălcăuţi, salvate de arendaşi

„La cartof am avut mereu o producţie de la 35 de tone la hectar în sus, lucrăm soiuri din Scoţia, Olanda sau Germania. Se pot scoate bani din agricultură, obţinem un venit bun şi vrem să ne extindem cât mai mult”, spune fără ezitare Homeniuc.

De altfel, comuna Bălcăuţi este fruntaşă la capitolul teren lucrat de arendaşi. Mai există o societate cu sediul în Negostina, care lucrează sute de hectare, plus mulţi alţi mici arendaşi, care lucrează câteva zeci de hectare.     

Culturi profitabile, cu cinci angajaţi, la 950 de hectare de teren   

Aproape la fel de mult teren agricol lucrează şi doi arendaşi din zona Fălticeni, care deţin societăţile Foragro Forăşti şi Agrohouse Drăguşeni. Ei cultivă 950 de hectare de teren în Drăguşeni şi Forăşti, printre asociaţi găsindu-se şi Ştefan Indianu, fost director al Direcţiei Agricole Suceava.

La fel ca mulţi cultivatori, aceştia pun un accent deosebit pe cultura rapiţei, lucrată pe 300 de hectare de teren. De asemenea, ei au cultivat pe o suprafaţă mare, 145 de hectare, sfeclă de zahăr, evitată de mulţi din cei care practică agricultura deoarece obţinerea unei producţii mulţumitoare, care să aducă profit, este greu de realizat, iar utilajele sunt scumpe.

„Dacă se obţine o producţie de peste 40 de tone la hectar, sfecla de zahăr este profitabilă, iar noi avem speranţa că vom reuşi acest lucru. La general, rapiţa, porumbul şi soia, acestea sunt culturile care sunt profitabile în acest an, în ordinea în care v-am spus-o”, a făcut o radiografie succintă a anului agricol în curs Ştefan Indianu, de profesie inginer agronom, precizând că pentru producţiile din acest an s-au încheiat deja contracte de livrare.  

Agricultura mecanizată, pe suprafeţe mari, cu utilaje achiziţionate cu sprijin de la UE, aceasta pare a fi cheia succesului.

„În momentul de faţă lucrăm cu cinci oameni”, a arătat Indianu.

Nemţii care s-au apucat de agricultură pe câmpurile de lângă Fălticeni

Tot în zona Fălticeni se găsesc şi doi tineri agronomi nemţi, care au venit în zonă în mai 2008. S-au extins mult de la an la an, ajungând, acum, la 850 de hectare lucrate, în comunele Fântâna Mare, Forăşti, Vadu Moldovei, Baia, Rădăşeni, Cornu Luncii şi Horodniceni.

Michael Liebscher şi Bertram Vogt, ambii în vârstă de 29 de ani (a căror poveste o puteţi citi pe larg în reportajul publicat în ediţia din 30 mai 2011 a Monitorului de Suceava), cultivă cu precădere sfeclă de zahăr, rapiţă, grâu, soia şi porumb, culturi cu rată bună de profit, susţin cei doi tineri nemţi. Şi ei au arendat în majoritate teren lăsat pârloagă de localnici, nemţii spunând că avem pământ bun, dar care s-a degradat deoarece nu a fost lucrat. Apoi, au mai povestit ei, din cauză că a fost lucrat separat, pe suprafeţe mici, pământul este denivelat. Aceste probleme se remediază însă în doi-trei ani, astfel că şi la aceştia plusurile sunt mai multe decât minusurile, astfel că sunt în plină extindere cu arendarea terenurilor.

Şi în cazul lor, deşi au cultivat 850 de hectare de teren, au doar şase angajaţi, agricultura fiind mecanizată în proporţie de 99%. Excepţie fac doar perioadele de recoltare, când mai apelează la câţiva angajaţi sezonieri.  

Lumea văzută de un arendaş mai mic

Pentru arendaşii cu suprafeţe mai mici lucrurile nu sunt chiar atât de roz. Cu putere financiară redusă şi utilaje puţine, aceştia nu sunt încă foarte mulţumiţi de profit. Anul trecut a fost însă unul destul de bun pentru majoritatea dintre ei.

Un exemplu în acest sens este Leonard Ioachimescu, care lucrează în jur de o sută de hectare de teren în Mitocu Dragomirnei. El este specializat pe cultura cartofului, iar anul trecut a fost unul bun pentru el. A obţinut 35 de tone la hectar, iar preţul la cartof a fost unul bun, cel puţin comparativ cu anii precedenţi.

„Au fost şi momente când am vrut să renunţ, însă merg mai departe, încerc să mă extind în următorii ani”, ne-a spus Leonard Ioachimescu.    

Ce arendă plătesc marii cultivatori

Pentru a avea succes în agricultură şi a nu a mai fi în situaţia de a investi mai mult decât câştigă, ţăranii sunt sfătuiţi să se asocieze şi să lucreze, pe cât posibil,  suprafeţe cât mai compacte. Cei care nu vor sau nu pot face acest lucru au soluţia de a da terenul în arendă.  

Arenda oferită în momentul de faţă este, în medie, de 600 de kilograme de grâu la hectar sau echivalentul în bani al acestei cantităţi, la preţul pieţei în momentul recoltării. Asta în condiţiile în care, conform legii, arendaşul încasează subvenţia de la APIA, iar impozitul este achitat de proprietar.