Peste 500 de copii din judeţ suferă de malnutriţie

504 copii din judeţ, cu vârste până în trei ani, se află în evidenţele medicilor de familie din cauză că suferă de malnutriţie proteino-calorică, afecţiune care arată că sunt prost hrăniţi. Dramatica situaţie reiese dintr-o statistică a Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Suceava, întocmită pentru trimestrul trei al anului, potrivit căreia din cei 504 copii alimentaţi necorespunzător, 126 sunt sugari (cu vârsta până într-un an).

În lunile iulie, august şi septembrie, din cauza stării critice în care se aflau, 14 copii malnutriţi cu vârsta până în trei ani au decedat, şapte dintre aceştia fiind sugari, mai indică datele centralizate de DSP. Conform aceleiaşi statistici, în trimestrul III al anului, din cei 504 copii prost hrăniţi 55 reprezintă cazuri noi, dintre care 19 sunt înregistrate la sugari.

La ţară, cea mai slabă alimentaţie

Situaţia cea mai gravă se înregistrează în mediul rural, de unde provin cei mai mulţi micuţi care suferă din cauza alimentaţiei lipsite de elementele esenţiale dezvoltării normale a organismului. Datele DSP arată că, din cei 504 copii malnutriţi, majoritatea covârşitoare, respectiv 351, sunt de la ţară (dintre care 68 sugari), restul de 153 fiind de la oraş (dintre care 58 sugari).

Dr. Oltiţa Mandici, medic pediatru la Spitalul Judeţean de Urgenţă Suceava, spune că alimentaţia este cel mai important aspect în dezvoltarea normală a copilului, dar mulţi micuţi nu au parte de o hrană adecvată.

„Copiii au nevoie de proteine. Ei trebuie să mănânce şi carne, ouă, brânză, peşte, legume, fructe, nu doar lapte”, explică medicul, adăugând că alimentaţia este mai importantă decât medicaţia: „Mulţi părinţi consideră că dacă le dau copiilor calciu e suficient, însă nu-i deloc aşa. Am cazuri când le dau iaurt Danone încă de la două luni, ori organismul copilului nu este suficient de dezvoltat pentru un produs cu atâtea E-uri”.

Copii foarte anemici, care necesită transfuzii

Oltiţa Mandici se arată îngrijorată de faptul că la mulţi copii care vin pentru o banală răceală sau infecţie se descoperă şi că sunt subnutriţi. Potrivit medicului, există perioade când la două din cinci internări malnutriţia este adăugată la diagnostic. De exemplu, un bebeluş de opt luni, care ar trebui să cântărească opt kilograme, are în realitate numai şase, cu 25% mai puţin din greutatea standard.

„Diversificarea alimentaţiei nu se face corect. Foarte mulţi părinţi dau lapte de vacă, care este un lapte dezechilibrat, în cantităţi foarte mari, chiar şi doi litri pe zi. De aici şi anemiile foarte mari. Avem copii cu hemoglobină foarte mică, chiar şi patru, care necesită transfuzii de sânge”, spune dr. Oltiţa Mandici.

Medicul subliniază că, în general, copiii primesc lapte, dar au mari carenţe privind alte alimente, respectiv carne, brânză, ouă, peşte şi chiar fructe şi legume. Asemenea probleme sunt depistate inclusiv la preşcolari şi şcolari, fiind cazuri când un copil de şapte ani, care ar trebui să aibă o greutate de 21 de kilograme, cântăreşte doar 15, cu şase mai puţin decât ar fi normal.

Ce probleme de sănătate provoacă malnutriţia

Oltiţa Mandici menţionează că, după Revoluţie, numărul copiilor cu malnutriţie a cunoscut o curbă descendentă, însă cifra se menţine în continuare la un nivel destul de ridicat.

„Până în anul 1989, numărul copiilor cu malnutriţie era foarte mare, aveam chiar secţie specială de distrofici. Acum a mai scăzut, dar nu suficient. Înainte copiii erau prost hrăniţi fiindcă nu se găseau alimente de cumpărat, acum există de toate, însă nu sunt bani”, a explicat pediatrul de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Suceava.

În timp, malnutriţia poate provoca anumite boli infecţioase, prin scăderea imunităţii. De asemenea, copiii malnutriţi au dezvoltare neurologică întârziată, tulburări de memorie, dar şi o slabă adaptabilitate la stres.