Căbulea: Acordul Schengen impune noi dezvoltări ale bazelor de date criminalistice

Nicolae Căbulea a spus, miercuri, la Simpozionul Internaţional de Criminalistică, că, în contextul angajamentelor asumate de România pentru aderarea la Spaţiul Schengen, este necesară armonizarea pe segmentul ordinii publice cu Strategia UE de securitate internă, precizează Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI).

Astfel, în procesul de construire a unui "centru de securitate globală", formaţiunile criminalistice au un rol bine definit, promovând "noul" şi dezvoltarea.

"Un pas important îl constituie acreditarea laboratoarelor Institutului de Criminalistică, conform standardului ISO 17 0 25. Prin rezultatele deosebite, specialiştii în domeniu promovează imaginea MAI şi a criminalisticii româneşti în spaţiul european", a adăugat Căbulea.

Ultimele angajamente asumate de România legate de Tratatul de la Prum, respectiv Acordului Schengen, impun noi dezvoltări ale bazelor de date criminalistice, pentru combaterea criminalităţii transfrontaliere, astfel încât România să aibă un rol activ în relaţia cu statele membre.

"Cu alte cuvinte, înaintea avantajelor, aderarea la Spaţiul Schengen presupune obligaţii asumate, o pregătire a personalului şi dotări superioare, compatibilizarea cu legislaţia europeană şi, nu în ultimul rând, un comportament de tip european al celor care au ca misiune asigurarea liniştii, ordinii şi siguranţei în Spaţiul Schengen", a spus Nicolae Căbulea.

Chestorul principal a precizat că se află în curs de derulare multe proiecte finanţate din fonduri europene, iar "existenţa sistemelor de comunicaţii şi informatică moderne vine în sprijinul actului de comandă, control, coordonare şi execuţie şi permite fiecărei structuri atât accesarea bazelor de date de interes poliţienesc, cât şi a reţelei interne (Intranet), în vederea realizării unei comunicări reale şi eficiente între structurile centrale şi cele teritoriale".

"La nivel macro, activitatea MAI dispune de oportunităţi precum existenţa unui cadru normativ adaptat în mare măsură legislaţiei europene, implementarea sistemului bazat pe standarde operaţionale şi proceduri de lucru, menite să asigure calitatea activităţilor poliţieneşti. Mijloacele moderne de abordare a fenomenului infracţional (analiză strategică, operaţională, crearea hărţii informatizate a criminalităţii, sistemul AFIS şi genetica judiciară) şi existenţa unor structuri flexibile şi dinamice, al căror personal este pregătit prin intermediul unor parteneriate străine şi capabil să se adapteze situaţiei evolutive criminale, sunt atuuri ale activităţii desfăşurate de personalul ministerului", a spus Căbulea.

Adjunctul Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică a mai spus că, în ceea ce priveşte comunicarea şi schimbul de informaţii, MAI cooperează, atât pe plan naţional, cât şi pe plan internaţional, cu diferite instituţii.

Chestorul Nicolae Căbulea a făcut declaraţii, miercuri, în cadrul simpozionului internaţional organizat de Asociaţia Criminaliştilor din România.

La eveniment au participat specialişti din Polonia, Italia, Macedonia, Bulgaria şi Moldova, precum şi reprezentanţi ai Ministerului Public, Ministerului Justiţiei, Poliţiei Române, profesori universitari şi criminalişti români.