Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Numărul sucevenilor cu afecţiuni respiratorii creşte de la o săptămână la alta, odată cu înrăutăţirea vremii, arată statisticile întocmite de Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Suceava.
Potrivit unui raport dat publicităţii ieri, de purtătorul de cuvânt al instituţiei, Adrian Popescu, cei mai afectaţi de afecţiunile respiratorii de sezon sunt copiii, majoritatea îmbolnăvindu-se în colectivităţi.
Datele prezentate de responsabilul cu presa al DSP Suceava arată că, în săptămâna 11-17 octombrie, au ajuns la medic 2.641 de persoane cu infecţii acute ale căilor respiratorii superioare, faţă de 2.425 în săptămâna precedentă.
Majoritatea bolnavilor sunt copii
Cele mai multe îmbolnăviri, respectiv 846, au fost înregistrate la copiii cu vârste între 5-14 ani, categorie de vârstă urmată de 0-4 ani cu 771 cazuri, 15-29 de ani cu 491 cazuri, 30-64 de ani cu 329 cazuri, 65 de ani şi peste cu 204 cazuri. Din totalul celor 2.641 de îmbolnăviri prin infecţii acute ale căilor respiratorii superioare, 59 au fost spitalizate, 37 dintre cei internaţi fiind copii de până în 4 ani.
În judeţ, în săptămâna 11-17 octombrie, şi numărul îmbolnăvirilor prin pneumopatie acută a fost în creştere, fiind consemnate 740 de cazuri, faţă de 682 în săptămâna anterioară.
Cele mai multe cazuri de boală, respectiv 228, s-au înregistrat la grupa de vârstă 0-4 ani, urmată de grupa 5-14 ani, cu 179 îmbolnăviri, grupa 30-64 ani, cu 125 îmbolnăviri, grupa 15-29 ani, cu 117 cazuri şi grupa 65 de ani şi peste, cu 91 cazuri. Din totalul de 740 de pneumopatii acute, 89 au necesitat internare, în 60 de cazuri fiind vorba de copii până în 4 ani.
Vaccinare gratuită, de la finele lunii
Reamintim că, la finele lunii, Direcţia de Sănătate Publică Suceava ar trebui să demareze campania de vaccinare gratuită împotriva gripei obişnuite şi a celei cu virus pandemic AH1N1.
Lista privind necesarul de doze pentru imunizare a fost trimisă ministerului de resort şi include în acest an aproximativ 205.000 de persoane. Dintre acestea, circa 100.000 sunt bătrâni, 4.000 reprezintă personal medical, iar restul fac parte din celelalte categorii de risc, respectiv copii şi bătrânii instituţionalizaţi, persoane cu HIV, bolnavi cronici.
