Drepturi băneşti tăiate pentru copiii statului aflaţi în plasament simplu

Copiii luaţi în regim de urgenţă de Protecţia Copilului Suceava şi daţi în plasament simplu la un asistent maternal profesionist pierd toate drepturile băneşti pe care le aveau când „părintele de profesie” avea carte de muncă.

Asistenţii maternali la care se face plasamentul simplu al minorilor nu mai primesc bani pentru rechizitele copiilor şi materialele igienico – sanitare, care variază între 8,34 şi 36,75 de lei pe lună, echipamente (între 13,83 şi 50 de lei/lună), cazarmament (între 8,33 – 18,75 de lei/lună), cheltuieli nevoi speciale (0-28 de lei/lună), hrană (între 182,58 şi 212,92 de lei/lună).

„Cu ce s-a schimbat statutul unui copil?”

Un asistent maternal dintr-o localitate limitrofă Sucevei aflat în această situaţie, care are de crescut un copil al statului, ne-a declarat că nu înţelege cu ce s-a schimbat statutul unui copil, dacă cei care îl cresc sunt angajaţi cu carte de muncă sau nu li s-a mai prelungit contractul, deşi li s-a dat dreptul de a creşte în continuare copilul statului.

„Din păcate, statul nu le mai dă copiilor cei 300 de lei, pe motiv că asistentul maternal care are grijă de el nu este angajat. Nu văd logica. Cu ce este mai prejos un astfel de copil, faţă de un altul care se află în plasament la un asistent maternal cu carte de muncă la stat? Ce vină are copilul? La urma urmei, este un copil al sistemului, care nu poate fi mutat ca un sac de cartofi dintr-o familie în alta. Dacă este ataşat de un asistent maternal, ar trebui ca acesta să fie ajutat să-l crească normal pe acel copil. Să nu i se mai producă o traumă, după cea iniţială, când statul l-a ridicat în regim de urgenţă”, ne-a mai spus asistentul maternal sucevean.

Şapte copii, crescuţi, fiecare, cu 97 de lei pe lună

Un asistent maternal care are un copil în plasament simplu primeşte pentru minor 97 de lei alocaţie de plasament pentru copilul normal sau 146 de lei pentru copilul cu dizabilităţi, la care se adaugă 42 de lei alocaţie de stat, pentru copilul normal, şi 84 de lei, alocaţie de stat pentru copilul cu handicap, bani insuficienţi pentru a creşte un copil.

Directorul executiv adjunct al Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava, Nicoleta Daneliuc, ne-a spus că „şapte asistenţi maternali suceveni care au solicitat ieşirea la pensie au preferat să menţină copiii în familia lor, prin instituirea plasamentului simplu, măsură de protecţie specială care, din punct de vedere financiar, prevede că minorul, în afara alocaţiei de stat, beneficiază de o alocaţie de plasament în valoare de 97 de lei. Alte variante pentru aceşti copii ar fi fost mutarea la un alt asistent maternal, la o căsuţă de tip familial sau într-un centru de plasament”.

Directorul Nicoleta Daneliuc a ţinut să precizeze că, în conformitate cu legislaţia în vigoare, „prestaţiile sociale pentru familiile substitutive nu prevăd alte contribuţii băneşti şi materiale, iar instituţia noastră nu dispune de fonduri speciale pentru acest tip de protecţie socială”.

Ataşament

Gelu este un băieţel în vârstă de 6 ani care, de la vârsta de 11 luni, a fost dat în plasament în regim de urgenţă la un asistent maternal profesionist din municipiul Fălticeni.

Din ce ne-au povestit asistenţii sociali care s-au ocupat de caz, rezultă că acest copil prezenta o stare de sănătate precară, motiv pentru care asistenta maternală i-a făcut numeroase investigaţii medicale. După câteva luni, copilului i s-a stabilit diagnosticul <parapareză spastică>, <retard psihic şi de limbaj mediu>. Datorită sistemului imunitar scăzut al copilului, acesta a dezvoltat răceli frecvente, bronşite şi alte afecţiuni care au necesitat spitalizări frecvente şi îngrijiri speciale din partea asistentului maternal. În luna iulie a acestui an, asistentei maternale i-a expirat atestatul de asistent maternal profesionist. „Asistentul maternal a decis să nu mai solicite Comisiei pentru Protecţia Copilului o nouă reatestare, solicitând menţinerea copilului în familia sa, prin instituirea plasamentului simplu. Întrucât între doamnă şi copil s-a dezvoltat o relaţie de ataşament stabilă, iar nevoile acestuia sunt foarte bine cunoscute şi înţelese de către mama de substitut, considerăm că, pentru acest moment, este soluţia cea mai potrivită”, ne-a explicat Nicoleta Daneliuc.

Conform legii, pot fi daţi în plasament copii cu vârste între 0-18 ani, copii părăsiţi în maternităţi, spitale şi instituţii de ocrotire (centre de plasament), copii proveniţi din familii care se confruntă cu situaţii de criză, copii care sunt abuzaţi/neglijaţi în propria familie.