Suceava deţine pentru un an preşedinţia Euroregiunii Prutul de Sus

Consiliul Judeţean Suceava, prin preşedintele acestei instituţii, Gheorghe Flutur, a preluat şefia Euroregiunii Prutul de Sus, din care fac parte judeţe, regiuni şi raioane din România, Ucraina şi Moldova. Şedinţa de predare a preşedinţiei de la regiunea Cernăuţi pentru judeţul Suceava a avut loc sâmbătă, la Centrul Economic Bucovina din apropierea Aeroportului „Ştefan cel Mare”, la întâlnire fiind prezente conducerile tuturor celor 12 unităţi administrative din Euroregiunea Prutul de Sus, precum şi reprezentanţi ai Guvernelor din cele trei ţări.

După şedinţa Consiliului Euroregiunii, noul preşedinte al acesteia, Gheorghe Flutur, a declarat că în cadrul întâlnirii au fost stabilite o serie de proiecte care ar urma să fie susţinute de toţi membrii Euroregiunii, printre priorităţi numărându-se managementul situaţiilor de urgenţă, înfiinţarea unor coridoare de transport, protecţia mediului, dezvoltarea turismului şi a relaţiilor economice dintre agenţii economici din cele trei ţări.

„Comisiile de lucru vor intra la treabă foarte repede. Am dezbătut câteva teme care ne interesează pe noi, Suceava, în mod direct. În primul rând este vorba despre managementul situaţiilor de urgenţă. Şi urgent, instituţiile statului trebuie să treacă la treabă pentru a face proiecte în vederea regularizării râurilor Siret, Suceava şi Prut. Ne interesează să nu mai avem surprize la inundaţii. Vrem să avem zone controlate, cu inundări controlate, când debitele sunt mari. De asemenea vrem să realizăm un sistem de alertă rapidă în situaţii de urgenţă, incendii de păduri sau alte situaţii, cum a fost gripa porcină, când noi am avut o serie de probleme în ceea ce priveşte informaţiile cu privire la dimensiunile acestei boli”, a declarat Flutur.

El a arătat că în ceea ce priveşte infrastructura rutieră, membrii Euroregiunii Prutul de Sus urmează să facă demersurile necesare la Guvernele ţărilor din care fac parte în vederea includerii în strategiile de dezvoltare naţională a unui proiect pentru construcţia unei autostrăzi care să lege zona de Nord-Est a României, sudul Ucrainei şi Nordul Republicii Moldova.

Gheorghe Flutur a mai menţionat că o altă decizie luată în cadrul şedinţei de sâmbătă a fost colaborarea între membrii Euroregiunii în vederea dezvoltării turismului. Flutur a declarat că rutele turistice din judeţul Suceava ar urma să fie extinse şi către celelalte regiuni ale Euroregiunii Prutul de Sus.

„În ceea ce priveşte domeniul economic, va trebui să dinamizăm activitatea Camerelor de Comerţ şi întreprinderile mici şi mijlocii, astfel încât să facem mai multe acţiuni pentru promovare, schimburi comerciale şi, de ce nu, pentru investiţii în această zonă care să conducă la creşterea bunăstării oamenilor din Euroregiune”, a spus preşedintele Consiliului Judeţean Suceava.

Proiecte pentru drumuri şi regularizări de râuri

Gheorghe Flutur a arătat că în toamna acestui an vor putea fi depuse noi proiecte de finanţare prin Programul Operaţional Comun România – Ucraina – Republica Moldova. Pentru acest program judeţul Suceava are stabilite două priorităţi de bază, respectiv modernizarea unor drumuri şi regularizarea cursurilor unor râuri. „Interesul este ca zona Izvoarele Sucevei să fie legată de Transcarpatia. Din acest motiv trebuie să modernizăm drumul care vine de la Câmpulung Moldovenesc spre Izvoarele Sucevei şi drumul care vine de la Vatra Dornei, pe valea Bistriţei, prin zona Cârlibaba, şi care să iasă în Izvoarele Sucevei. Iar partea ucraineană să vină şi cu un drum până în Izvoarele Sucevei, în aşa fel încât acea regiune izolată să poată fi deschisă către zonele turistice din judeţul Suceava”, a explicat şeful administraţiei judeţene.

El a mai declarat că un alt proiect care ar urma să fie susţinut de membrii Euroregiunii vizează regularizarea râurilor Suceava şi Siret. Un astfel de proiect ar urma să fie realizat împreună cu autorităţile din Ucraina şi ar presupune amplasarea de staţii hidro-meteorologice pe cursurile celor două râuri pentru transmiterea automată a nivelului apelor, regularizarea cursurilor de apă, precum şi stabilirea unor zone care pot fi inundate dirijat.

„Sunt programe de până la 10 milioane de euro care pot fi accesate. Şi din acest motiv ne interesează să dezvoltăm în oglindă toate aceste proiecte. Iar acest lucru ar trebui să se întâmple foarte repede. Deja săptămâna viitoare ne şi întâlnim pe grupuri de lucru să stabilim două-trei mari proiecte strategice pentru a putea beneficia de acest program pe fonduri europene”, a spus Flutur, care a mai adăugat că Euroregiunea va avea spaţii permanente de lucru în unul dintre pavilioanele Centrului Economic Bucovina.