Căminele culturale de la sate ar putea deveni case de cultură

Căminele culturale de la sate ar putea să-şi schimbe denumirea, în viitorul apropiat, în case de cultură. Ideea aparţine vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Vasile Ilie, şi a fost exprimată la întâlnirea pe care administraţia judeţeană a avut-o miercuri cu primarii din judeţ.
Vasile Ilie a explicat că termenul „casă” este mai aproape de sufletul gospodarului bucovinean decât termenul „cămin”, precizând că ordonanţa privind organizarea şi desfăşurarea activităţii aşezămintelor culturale permite utilizarea oricăruia din cei doi termeni.
Vicepreşedintele Consiliului Judeţean a arătat că revitalizarea căminului cultural, „vatră culturală a satului”, reprezintă o prioritate pentru administraţia judeţeană. Vasile Ilie a cerut primarilor ca îndrumarea metodologică a formaţiilor artistice şi a aşezămintelor culturale din comune să fie mai eficientă în acest an, să regândească oferta de servicii cultural-artistice în funcţie de potenţialul zonei, de preferinţele cetăţenilor şi de posibilitatea de a le valorifica prin turism, să angreneze agenţii economici din turism în parteneriate publice-private în care să fie organizate acţiuni în căminele culturale în beneficiul ambelor părţi şi să se preocupe mai mult de creşterea rolului căminelor culturale în transmiterea meşteşugurilor tradiţionale.
La nivelul judeţului există 188 de cămine culturale, din care mai bine de jumătate nu sunt în funcţiune. Situaţia prezentată de Vasile Ilie arată că unele localităţi au un număr mare de cămine culturale, precum Udeşti - 6, Cornu Luncii şi Stulpicani - 5, Bosanci, Boroaia, Dărmăneşti, Salcea şi Vicovu de Sus -4.
În opinia vicepreşedintelui Consiliului Judeţean, căminul cultural „este un barometru pentru coeziunea comunităţii săteşti”.