Un sucevean a ajuns să se ia la trântă cu înălţimile. Din păcate, nu o face acasă, şi nici măcar în România, ci tocmai în ţările arabe.
Alături de alţi arhitecţi din lume, Cristian Gavrilescu a proiectat clădirea Palm Tower, din Dubai, despre care se preconizează că va bate toate recordurile de înălţime.

 

Povestea lui Cristian Gavrilescu, acum în vârstă de 41 de ani, a început la Vatra Dornei. Aici s-a format ca om, dar talentul şi munca l-au dus mult mai departe. A terminat Institutul de Arhitectură din Bucureşti, iar la scurt timp a emigrat în SUA. Avea doar 30 de ani şi multe speranţe.
Încet-încet, au început să apară şi rezultatele. Mai întâi a primit licenţa de arhitect al statului New York, apoi a intrat şi în boardul Institutului American al Arhitecţilor. A fost un pas uriaş, care i-a permis să se alăture celor mai mari specialişti din lume la proiectarea coloşilor care sfidează cerul. Cooptarea la proiectul Palm Tower din Dubai, clădirea care, în 2012, când se preconizează a fi terminată, va fi cea mai înaltă din lume, măsurând peste 1.000 de metri.
Cu toate acestea, visul său este de a se întoarce acasă, pentru a lăsa ceva durabil şi în sânul comunităţii de unde a plecat în viaţă.
„Mi-aş dori din toată inima să pot construi sau reface ceva acolo, undeva, unde să pot exprima tot ce simt şi marea mea dragoste pentru locul natal, loc pe care îl port în inima peste tot şi care mi-a dat şi m-a făcut tot ceea ce sunt astăzi. Sunt mândru că aparţin plaiurilor dornene, iubesc această zonă cu o dragoste reală, chiar dacă sunt total nemulţumit de politica şi de percepţia celor de aici asupra noastră, a moldovenilor”, a mărturisit Cristian Gavrilescu.

 

Proiectarea a durat câţiva ani

Despre ambiţiosul proiect din Dubai la care este părtaş, dorneanul a precizat că s-a născut dintr-o mare rivalitate existentă între verii sultanului Mohamed Bin Rashid. Unul dintre ei a fost promotorul celebrului de acum Burj Dubai, clădire inaugurată la începutul săptămânii şi care are o înălţime de 828 metri. În replică, celălalt văr a venit cu un al proiect, numit Palm Tower.
Acesta va fi amplasat pe o insulă artificială din Dubai, numită Palm Jumeirah.
Construcţia a început în 2007, iar arhitecţii s-au inspirat din structura bambusului pentru a creiona actuala formă structurală a clădirii.
Suceveanul spune că termenul estimativ de finalizare a lucrărilor la viitorul record mondial pe înălţime este 2012.
„Noul zgârie nori fi mai înalt cu 200 de metri decât recent inauguratul Burj Dubai, adică cu de două ori mai mult decât Casa Presei Libere din Bucureşti”, a precizat Cristian Gavrilescu.
Despre proiectarea acestor coloşi, dorneanul a dezvăluit că înseamnă o muncă titanică, iar la actualul proiect s-a lucrat aproximativ cinci ani.

 

Proiectul megalomanic sau util?

Referitor la competiţia de a construi clădiri cât mai înalte, arhitectul dornean a arătat că în afara spiritului de competiţie între diferite persoane sau state, există şi multe părţi bune.
„Construcţiile înalte sunt preferate pentru economie, vertical este mai ieftin şi mai ecologic decât orizontal. În plus, este mai flexibil, comunicarea se face mai uşor, supravegherea, circulaţia... toate se fac mai simplu şi mai eficient”, a declarat Gavrilescu.
Proiecte de acest gen implică şi uriaşe resurse financiare şi umane, dar şi alte amănunte fără de care un turn de câteva sute de metri nu ar putea sta în picioare.
„În afară de cantităţile enorme de materiale care intră în construcţia unor astfel de giganţi, a numărului de oameni care lucrează la ele, aproximativ 40.000 şi aproape zece ani de construcţie şi proiectare, în cazul Palm Tower, intervin aici forţe mai puţin evidente, cum ar fi forţa vântului la astfel de înălţimi, pentru care nici nu există suficiente date. La asta se adaugă capacitatea de „damping” a structurii care se mişcă probabil mai mult de cinci metri în fiecare minut, ca un pendul, problema greutăţii cablurilor lifturilor, şi altele. Toate trebuie experimentate pe plan local”, a explicat Cristian Gavrilescu.
Suceveanul spune că, în ciuda înălţimii, aceste clădiri nu prezintă riscuri mai mari decât un bloc cu patru etaje.
„Aceste clădiri, a căror proiectare durează la fel sau mai mult decât construcţia în sine, sunt la fel de sigure ca orice altă clădire. Dacă nu mai sigure. Dacă ne gândim însă la 11 septembrie, pot spune că ar fi fost distrusă orice clădire, nu doar turnurile gemene. Dincolo de asta, rezistenţa la seism a unor astfel de clădiri e mai bună, măsurile antifoc mai eficiente, lifturile şi alte sisteme de circulaţii verticale mai bine făcute”, a concluzionat Cristian Gavrilescu.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului „Părintele” turnurilor record din Dubai este un sucevean.

Comentarii