TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
 
marţi, 4 aug 2009 - Anul XIV, nr. 180 (4166)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,9243 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,112 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Shopping City Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   16 imagini |   ø fişiere video

Manifestare

Festivalul Naţional de Folclor al Copiilor „Dorna, plai de joc şi cântec”

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Municipiul Vatra Dornei a găzduit în acest weekend Festivalului Naţional de Folclor al Copiilor „Dorna, plai de joc şi cântec”, dedicat memoriei prof. Gavril Moroşan, cel care a înfiinţat acum 30 de ani Ansamblul Folcloric „Balada Dornelor”.
Deschiderea manifestărilor a avut loc vineri, la primăria din localitate, în prezenţa autorităţilor locale şi a reprezentanţilor formaţiilor participante. După cuvântul de bun venit adresat de primarul municipiului Vatra Dornei, Ioan Moraru, directorul Clubului Copiilor din localitate, Vasile Moroşan, a prezentat cele 13 formaţii participante la cea de-a doua ediţie a festivalului „Dorna, plai de joc şi cântec”.

 

Tradiţia nu se pierde în vremuri de criză

„Festivalul din acest an, ediţie în amintirea celui care a fost prof. Gavril Moroşan, desfăşurat în vremuri de criză, în vremuri de austeritate, reprezintă pentru Clubul Copiilor şi pentru municipiul Vatra Dornei un succes. Dacă trece un an şi se pierde o parte dintr-o tradiţie începută e ca şi cum ai mutila pe cineva. De aceea, toate acţiunile organizate peste an de municipalitate, fie că sunt sub sigla Primăriei, a Consiliului Local, a Clubului Copiilor, a sporturilor de iarnă sau a oricărei alte activităţi, au găsit înţelegerea cuvenită în Consiliul Local şi la cei care organizează, care reuşesc să facă lucruri deosebite cu bani puţini. Important este că tradiţia rămâne, se perpetuează, important este că de la an la an descoperim noi talente: instrumentişti, solişti şi dansatori. Este foarte greu de convins tinerii că perpetuarea tradiţiilor este importantă şi acesta este meritul oamenilor care se implică, oameni pricepuţi, oameni cu suflet cărora le place muzica populară, folclorul, costumul popular”, ne-a spus primarul Ioan Moraru.
Parada portului popular a adunat în zona centrală a oraşului staţiune, în cele trei zile de festival, sute de oameni dornici să vadă evoluţiile de câteva minute ale formaţiilor folclorice din Moldova, Ardeal, Oltenia sau Maramureş.

 

13 formaţii au încântat, timp de trei zile, spectatori din toată ţara

Seara, începând cu ora 18, pe scena din parcul staţiunii au evoluat, în aplauzele spectatorilor din toată ţara, mulţi dintre ei veniţi la odihnă şi tratament, ansamblurile folclorice ale Cluburilor Copiilor „Ardeleana” din Câmpia Turzii, „Ciobănaşul” din Rădăuţi, căluşarii din Ansamblul „Dobruneanca” din judeţul Olt, „Datina” din Prundul Bârgăului, „Doina Chiuarului”, Şomcuţa Mare - Maramureş, „Dor Bucovinean” al Centrului Şcolar Suceava, „Junii Blajului” din Blaj, „Mugurelul” din Costeşti – Argeş, „Rarăul” din Câmpulung Moldovenesc, „Paiurile Dornelor”, „Balada Dornelor” şi „Brăduleţul” de la Clubul Copiilor Vatra Dornei. Invitaţi de onoare şi primii pe scenă în deschiderea spectacolelor din cele trei zile au fost fanfara şi orchestra „Mugurelul” de la Clubul Copiilor Dorohoi.
Ansamblurile folclorice participante sunt alcătuite din elevi şi au susţinut spectacole care au inclus dansuri populare, melodii interpretate de solişti vocali şi instrumentişti, piese de orchestră (taraf), din zona folclorică pe care o reprezintă.

 

Criteriile de departajare

„Dacă ar fi fost după mine, pentru voi, copiii României, aş face în fiecare zi câte un festival. Şi nu m-aş feri să-l fac, pentru că voi meritaţi acest lucru şi grija adulţilor trebuie îndreptată mereu spre voi, pentru că voi sunteţi în stare şi aţi dovedit-o de multe ori, să faceţi ca această ţară să-şi menţină tradiţia, să-şi menţină identitatea, să aibă speranţa într-un viitor pe care această ţară îl merită. Acest festival este o emblemă a asumării unei responsabilităţi faţă de comunitate şi faţă de tinerii acestei ţări”, a spus reprezentantul Ministerului Învăţământului, prof. Ioan Leon Naroşi.
Juriul, alcătuit din specialişti în domeniu, l-a avut ca preşedinte pe Petre Horvat, director general al Centrului Cultural Bucovina, iar ca membri pe inspector educaţie formală şi nonformală Gela Ţăranu Hofner din cadrul Inspectoratului Şcolar Suceava, prof. Ioan Leon Naroşi, reprezentant al M.E.C.I., Violeta Codorean, director Casa de Cultură Vatra Dornei şi directori ai Cluburilor Copiilor din Şimleul Silvaniei, Slatina şi Dorohoi.
Aşa cum am aflat de la preşedintele juriului, Petre Horvat, director general al Centrului Cultural Bucovina, criteriile pentru departajarea formaţiilor şi a soliştilor vocali şi instrumentişti au fost impresia artistică, autenticitatea, virtuozitatea şi costumul popular cu elementele specifice zonei de provenienţă a concurenţilor.
Festivalul Naţional de Folclor al Copiilor „Dorna, plai de joc şi cântec” face parte dintr-un proiect aprobat de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, fiind organizat de Clubul Copiilor Vatra Dornei şi finanţat de Ministerul Educaţiei Cercetării şi Inovării, IŞJ Suceava, Primăria municipiului Vatra Dornei, Consiliul Judeţean Suceava, cărora li s-au alăturat sponsorii locali.
„O comunitate aparte este cea din Vatra Dornei, în care există mulţi oameni care au pus suflet şi dăruire în ceea ce au făcut. Noi profesorii, am simţit că trebuie să transmitem prin copiii noştri valorile. Vatra Dornei este o vatră a tradiţiilor. Dacă aceste tradiţii nu se perpetuează, înseamnă că noi degeaba am trăit şi ne-am desfăşurat activitatea. Prin aceste activităţi profesorul Gavril Moroşan este cunoscut la nivel de ţară”, a precizat inspectorul şcolar Gela Ţăranu Hofner .

 

Micii artişti

Una din cele mai vechi formaţii participante, cu 37 de ani activitate pe scene din ţară şi străinătate şi cu numeroase premii şi trofee internaţionale şi naţionale, a fost “Junii Blajului” din Câmpeni, judeţul Alba. Formaţia a venit cu un număr restrâns de membri, opt instrumentişti şi un solist vocal, dar de regulă pe scenă evoluează orchestra într-o formulă de 40 de membri.
“În zona de unde vin, în centrul munţilor Apuseni, tradiţia pentru muzică, pentru dans se păstrează, există şi se va păstra în continuare, dovadă şi perenitatea în timp a acestei formaţii care niciodată nu a capitulat. Mulţi dintre cei care au fost în această orchestră au urmat facultăţi de muzică”, ne-a spus profesorul Gheorghe Bădău, conducătorul formaţiei.
Formaţia din judeţul Olt „Dobruneanca” a demonstrat că dansul căluşul este păstrat cu sfinţenie de copiii din comuna Dobrun. De fiecare dată, aceşti copii, indiferent de vârstă, au făcut ca folclorul să rămână la ştacheta ridicată de-a lungul anilor de ansamblurile din judeţul Olt. Punctele tari ale acestui ansamblu au fost dansul fetelor şi căluşul, spectacolul de 30 de minute susţinut de micii olteni fiind îndelung apreciat prin aplauze de numeroşii spectatori prezenţi în parcul staţiunii.
Şi Ansamblul „Dor Bucovinean” al Centrului Şcolar Suceava a fost una din formaţiile cu o evoluţie apreciată. Grupul s-a înfiinţat în anul 2007, sub îndrumarea profesorului Ioan Băiţan, care, fără să primească o remuneraţie, dar din dragoste pentru copiii, a găsit un mijloc de integrare a copiilor cu dizabilităţi în societate.
„Copiii din acest ansamblu pun mult suflet, chiar dacă sunt persoane cu dizabilităţi, vin şi în vacanţă la repetiţii, sunt copii care vor să păstreze tradiţiile. La Vatra Dornei prezentăm o suită de jocuri bucovinene, Arcanul, Bătrânească, Hora, Ţărăneasca, Cărăşelul. Pentru mine este o plăcere, o împlinire să lucrez cu aceşti copii şi cu membrii celuilalt Ansamblu, „Flori de Sânziene”, al comunei Stroieşti, pe care le coordonez”, a precizat Ioan Băiţan.
Sunetul „Doinei”, interpretată la buciumul din Bucovina, s-a auzit pe scena de la Vatra Dornei în evoluţia Ansamblului de cântece şi dansuri „Rarăul” a Clubului Copiilor din Câmpulung Moldovenesc. Sub conducerea muzicală a profesorului Niţă Bârsă, câmpulungenii au avut o evoluţie „de ansamblu profesionist”, aşa cum a remarcat un membru al juriului, prezentând dansuri mixte din zona Moldovei, din zona Banatului, din zona Sibiului, din Bistriţa şi Bihor, dansatorii având costume populare specifice acelor zone.
Nu au lipsit nici evoluţiile solistei vocale Laura Erhan (locul II în finala Concursului „Vreau să fiu mare vedetă”), ale soliştilor instrumentişti şi ale orchestrei care a interpretat melodii populare moldoveneşti.
Ultimii care au evoluat în concurs pe scena Festivalului „Dorna, plai de joc şi cântec” au fost câştigătorii trofeului festivalului de anul trecut „Paiurile Dornelor” şi „Balada Dornelor” de la Clubul Copiilor Vatra Dornei. Încurajaţi de localnici şi aplaudaţi de sutele de spectatori, dornenii au prezentat o suită de dansuri de pe Valea Bistriţei, după care pe scenă a evoluat cea mai mică concurentă, Ana Maria Chiloti, de 6 ani.
Îndrumaţi de profesorii Vasile Moroşan şi Dorin Pardău, copiii din Vatra Dornei au impresionat prin „Hora din Bucovina”, interpretată la trompetă de Vasilică Boancheş, duetul trompetă – clarinet Cătălin Talpan şi Lucian Cojocariu, care au interpretat „Ciobănaşul de la Iaslovăţ”, soliştii vocali şi dansurile populare din Ţara Dornelor şi din Bucovina.

 

Spectacol de gală şi premii

Ultima zi a Festivalului Naţional de Folclor al Copiilor „Dorna, plai de joc şi cântec” a fost dedicată Galei laureaţilor. După decernarea premiilor, pe scenă au evoluat cele mai valoroase formaţii care au concurat în primele două zile, Fanfara şi orchestra „Mugurelul” din Dorohoi, Ansamblul „Doina Chiuarului”, Şomcuţa Mare - Maramureş, „Junii Blajului” din Blaj, „Paiurile Dornelor” din Vatra Dornei, „Mugurelul” din Costeşti – Argeş şi Ansamblul „Dobruneanca” din judeţul Olt.
Juriul a avut o misiune dificilă, toate formaţiile având o evoluţie foarte bună. Au fost acordate diplome, premii speciale, diplome de excelenţă pentru cea mai bună coregrafie, cea mai bună orchestră, cel mai bun solist vocal, cel mai bun solist instrumentist, cei mai buni solişti dansatori, trofeul festivalului revenind Ansamblului Folcloric Dobruneanca, comuna Dobrun, judeţul Olt.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Festivalul Naţional de Folclor al Copiilor „Dorna, plai de joc şi cântec”.
 Vizualizări articol: 973 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 4.14/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 4.1 din 7 voturi
Festivalul Naţional de Folclor al Copiilor „Dorna, plai de joc şi cântec”4.157

Facos Suceava
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Local

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei