Marea majoritate a celor care au cunoscut-o pe Diana Maloş (18 ani), tânăra care, susţin anchetatorii, a ales să-şi pună capăt zilelor într-un paltin din spatele mănăstirii „Sf. Ioan”, la câteva sute de metri de apartamentul în care locuia alături de mama şi cele două surori ale sale, refuză să creadă în această variantă a sinuciderii şi susţine cu tărie că tânăra frumoasă şi plină de viaţă pe care au cunoscut-o nu avea cum să recurgă la un asemenea gest extrem.

 

„Indiferent dacă a fost crimă sau sinucidere, oricum există nişte vinovaţi”

Potrivit psihologului Dacian Tudose, reacţia de a refuza varianta sinuciderii, stabilită cu un arsenal întreg de argumente de anchetatori, poate fi pusă pe seama faptului că multora dintre cei apropiaţi Dianei le este foarte greu să accepte ideea că nu există un asasin identificabil, care să fie tras la răspundere pentru această moarte.

„În asemenea momente este mult mai uşor să inventăm un ţap ispăşitor. Dacă la final ancheta va confirma că a fost vorba de o sinucidere, atunci nu vom mai afla numele unui vinovat anume, ci vom înţelege că de fapt sunt mai mulţi vinovaţi, printre care şi noi. Şi mă refer aici la şcoala românească de astăzi, care nu mai reuşeşte să menţină o relaţie de comunicare între profesori şi elevi, mă refer şi la asaltul tot mai asiduu al societăţii în schimbare asupra instituţiei familiei, din care obligatoriu victime sunt copiii. Luăm în calcul şi precaritatea situaţiei materiale a foarte multor familii de la noi şi în ultimă instanţă, de ce nu, faptul că aproape toţi dintre noi în ultimii ani am devenit tot mai individualişti şi nu ne mai interesează problemele celuilalt de lângă noi. Indiferent dacă a fost crimă sau sinucidere, oricum există nişte vinovaţi”, a explicat Dacian Tudose.

 

Ce a împins-o în ştreang?

Psihologul crede că în cazul sinuciderii Dianei Maloş pot fi identificaţi mai mulţi factori de risc.

În primul rând, susţine el, mediul familiei disfuncţional, referându-se la relaţiile dintre părinţi şi conflictele acestora cu părinţii. Se ştie, cel puţin aşa lăsa de înţeles Diana în jurnalul şi carneţelul găsite de poliţişti, că tânăra era presată de mama ei să renunţe la actualul iubit, Bogdan, şi să aleagă un bărbat mult mai bogat, un anume Cătălin, din Târgovişte.

Al doilea factor care a împins-o pe Diana în ştreang, e de părere Dacian Tudose, ar fi lipsa „ancorării sociale”, caracteristică persoanelor care nu au reuşit să dezvolte şi să întreţină relaţii interpersonale solide şi care depăşesc mult mai greu situaţiile de criză sau chiar clachează dacă nu sunt susţinuţi de cei apropiaţi.

„Concret, o adolescentă care trece prin nişte momente de criză va căuta din instinct sprijin în sânul propriei familii. Dacă relaţia cu părinţii este una disfuncţională, va încerca să găsească acest sprijin şi în relaţia cu persoana iubită, fie în relaţiile cu prietenii apropiaţi. În cazul în care, în nici una dintre aceste zone, adolescenta nu găseşte sprijin, susţinere, va trăi sentimentul neputinţei, deznădejdii, iar percepţia proprie asupra situaţiei de criză va fi că nu mai există nici o cale de rezolvare”, susţine psihologul Tudose.

Din acel moment, explică în continuare specialistul, şi până la ideea sinuciderii nu mai este decât un pas, pas care înseamnă doar un eveniment declanşator (o ceartă, aflarea unei veşti proaste, oricum un fapt care privit individual nu justifică sinuciderea).

Psihologul Dacian Tudose susţine că sinuciderea Dianei Maloş poate fi pusă şi pe seama vârstei sale critice. „La 18 ani, personalitatea încă nu îi este suficient închegată, are încă foarte multe elemente contradictorii, iar de multe ori reacţiile la evenimentele cotidiene sunt mult exagerate”, e de părere psihologul.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Cine e vinovat de sinuciderea „Miss Vacanţa 2008”.

Comentarii