Semnal de alarmă. Cel puţin 6000 de hectare de pădure din judeţul Suceava, de pe care pădurea a dispărut în ultimii 10 ani, ar trebui împădurite cât mai rapid, pentru a fi evitate dezechilibre ale mediului, care să duc la dezastre naturale.

Într-un raport înaintat recent Prefecturii Suceava de către Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Suceava, sunt prezentate cu exactitate zonele critice din judeţ, în care suprafeţe mari de pădure au dispărut, punând în pericol atât suprafeţele de pădure care au mai rămas (fiind expuse catastrofelor naturale, precum doborâturile de vânt) cât şi aşezările umane din zonă.

În raport sunt menţionate numai zonele cu suprafeţe mari de pădure care a dispărut, dar chiar şi aşa, cifrele sunt mai mult decât îngrijorătoare.

 

Tăieri masive în pădurile retrocedate

Astfel, numai pe fondul forestier de stat ar trebui să fie împădurită cât mai curând o suprafaţă totală de aproximativ 1400 de hectare de teren, afectată de doborâturile de vând, dar şi din care s-au efectuat exploatări a masei lemnoase.

Şeful ITRSV Suceava, Costel Girigan, a precizat că, în comparaţie cu suprafaţa totală de pădure administrată de Direcţia Silvică Suceava, de 304.000 hectare, cele aproape 1400 de hectare care trebuie reîmpădurite nu înseamnă foarte mult, fiind o situaţie aproape normală, dar necesitatea replantării arborilor, din specii atent selectate, este importantă pentru sănătatea ecosistemului.

“Situaţia cea mai gravă se regăseşte la fondurile persoanelor fizice şi juridice, adică acolo unde pădurile au fost retrocedate. Din cele 71.000 de hectare de pădure retrocedate acestora, 3600 de hectare au dispărut cu desăvârşire. De asemenea, din cele 59.000 de hectare de pădure deţinute de unităţile teritorial administrative (primării), trebuie reîmpădurite aproximativ 1000 de hectare”, a declarat şeful ITRSV Suceava.

Din pădurile care aparţin primăriilor din judeţ, cele mai multe probleme sunt la Pojorâta, la Fundu Moldovei, în localităţile din Bazinul Dornelor (Coşna, Poiana Stampei, Dorna Candreni), precum şi pe suprafeţele de pădure deţinute pe teritoriul judeţului Suceava de către primării din Ardeal.

Tot în zona de munte sunt cele mai mari probleme legate de tăierea pădurilor şi în cazul terenurilor retrocedate persoanelor fizice. Astfel, în cap de listă cu suprafeţe despădurite se numără tot localităţile din Bazinul Dornelor. Suprafeţe mari de pădure trebuie reîmpădurite şi pe raza localităţilor Fălticeni, Frasin, Stulpicani şi Solca.

 

Gratuit - puieţi de arbori pentru proprietarii zonelor despădurite

Tocmai de aceea, odată cu prezentarea acestor date conducerii Prefecturii Suceava, ITRSV a venit şi cu propunerea de iniţiere a unei hotărâri de Guvern, în urma căreia să fie împădurite cele 6000 de hectare despădurite prin tăieri ilegale, exploatarea masei lemnoase şi doborâturi de vânt.

Practic, prin emiterea unei astfel de hotărâri de Guvern, toate Direcţiile Silvice din ţară, dar în special cea din Suceava, ar fi obligate să producă puieţii de arbori necesari pentru împădurirea celor 6000 de hectare, pe care să îi distribuie apoi gratuit proprietarilor de pădure.

“Aceste suprafeţe ar putea fi reîmpădurite în trei ani, dacă s-ar organiza campanii de anvergură, cu condiţia să existe puieţii necesari, din speciile potrivite fiecărei zone în parte. În judeţul Suceava există pepiniere, ale Direcţiei Silvice, care ar putea produce puieţii necesari. Dar pentru asta ar trebui ca Romsilva să fie obligată să îi producă, după regulile europene, şi apoi să pună puieţii la dispoziţia proprietarilor de pădure, care au suprafeţe de maxim 5 hectare. Aceştia vor fi apoi obligaţi să reîmpădurească terenurile, prin propriile forţe sau prin contract cu firme specializate. Aceasta este singura soluţie care ar putea rezolva eficient problema pădurii. Sigur, există şi posibilitatea de a lăsa natura să ne rezolve problemele, dar după cum s-a observat, prin regenerarea naturală dispar speciile valoroase, precum bradul, molidul şi fagul, care, treptat, sunt înlocuite de specii mult mai slabe calitativ, precum salcie, alun , plop şi mesteacăn”, a precizat  Costel Girigan.

 

Suprafeţele de pădure, tot mai mici de la un an la altul

Şeful ITRSV Suceava a adăugat că necesitatea luării unor măsuri imediate, pentru refacerea suprafeţelor de pădure distruse, este justificată şi de fenomenele meteorologice care apar ca urmare a dezechilibrelor apărute în ecosistemele existente.

“Nu există la nivel naţional o strategie reală de împădurire a suprafeţelor despădurite, iar pentru refacerea pădurii sunt necesare măsuri imediate. Suprafeţele de pădure scad de la an la an, dar mult mai grav e fenomenul de degradare a pădurii, care are efecte dezastruoase. Acolo unde pădurea a fost rărită destul de tare, este foarte expusă doborâturilor de vânt şi celor provocate de căderile masive de zăpadă. Tot acolo apar fenomenele de inundaţii şi viituri, care afectează atât pădurea cât şi populaţia”, a mai spus Costel Girigan.

Judeţul Suceava are cele mai mari suprafeţe de pădure din ţară, dar în lipsa unor măsuri severe de stopare a tăierilor ilegale şi de refacere a zonelor deja despădurite, potenţialul turistic al judeţului şi siguranţa oamenilor vor fi afectate de distrugerea celei mai de preţ comori pe care o are, pădurea.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului ITRSV Suceava cere împădurirea de urgenţă a 6000 de hectare de păduri defrişate.

Comentarii