Nu au ales să se nască într-o familie săracă, dar duc povara lipsurilor în fiecare zi. Este vorba de cinci fraţi din Capu Câmpului, care locuiesc, împreună cu părinţii, într-un bordei de şase metri pătraţi.

Singurul venit lunar al familiei este format din alocaţia copiilor şi ajutorul social, circa 400 de lei în total. Este insuficient pentru hrană, medicamentele, haine, rechizite şi toate cele necesare traiului pentru şapte persoane.

Prin acoperişul bordeiului plouă, iar copiii învaţă la lampă sau la lumânare. Nu au haine şi rechizite. Cu toate acestea, copiii îşi doresc să meargă în fiecare zi la şcoală şi la grădiniţă.

 

Pe pat de fier, acoperiţi cu rufe vechi

Cel mai mare copil, Adrian, este în clasa a IV-a, Georgiana a păşit anul trecut în clasa I, ea fiind un copil cu probleme de sănătate (suferă de o afecţiune respiratorie), Daniela este la grădiniţă, iar cei mai mici băieţi – gemeni, au împlinit doar trei ani şi şase luni.

Căminul acestor copii nevinovaţi, care plâng dimineaţa să fie trimişi la şcoală, este un loc în care nu ar merita să stea nici un animal. Bordeiul este vechi, cu acoperişul spart, cu pereţii înnegriţi de la fumul scos de lampă (opaiţ) sau lumânare, pentru că nu au curent electric.

Noaptea, şapte suflete se înghesuie pe două paturi de fier, lipsite de saltele, acoperite doar cu haine vechi adunate de prin casă. Cu rufe vechi se acoperă aceşti oamenii şi în nopţile friguroase, în loc de pături.

Dacă la şcoală şi la grădiniţă copiii sunt îmbrăcaţi cu hăinuţe curate, prin casă aceştia poartă doar câte o cămăşuţă pe ei, umblă desculţi, fără lenjerie, fără pantaloni, pentru a păstra hainele bune de şcoală.

 

Tatăl copiilor, incapabil să muncească

Un peisaj dezolant, care îţi inspiră milă. Sunt cinci copii slabi, mereu răciţi. Unul dintre gemeni suferă de astm, un altul este posibil să aibă TBC.

Ileana Takacs, mama copiilor, ne-a spus că încearcă să le asigure măcar mâncarea şi medicamentele. Lunar, femeia dă câteva milioane de lei vechi pe siropurile pentru copilul cu astm şi medicamentele pentru copilul cu TBC. Ce-i mai rămâne? Nimic. Are doar o sobă veche care scoate foarte mult fum, dar şi aceasta trebuie alimentată cu lemne ca să funcţioneze. Tatăl copiilor lucrează prin sat la cei mai înstăriţi, dar acum este bolnav.

„De câteva luni, bărbatul meu şi-a rupt piciorul când lucra la cineva din sat. Nu a avut bani să meargă să-i pună doctorul o tijă şi stă la pat, nu poate merge cum trebuie. Nici nu poate să mai muncească. Altfel, este un tată bun. Ţine la copii şi, spune el, va face tot posibilul să muncească pentru ei”, ne-a povestit femeia.

 

Îşi fac lecţiile la lumânare

În familia Ilenei Takacs, sărăcia şi greutăţile par a se transmite din generaţie în generaţie. Femeia provine dintr-o familie cu opt copii, care, din cauza greutăţilor şi a lipsurilor, a dat-o pe Ileana la casa de copii. A crescut prin mai multe locaţii sociale.

Ştiind cât de greu i-a fost, femeia spune că nu-şi va da copiii la stat sub nici o formă, dar, în acelaşi timp, i se rupe sufletul că cei cinci copii cresc în mizerie, în lipsuri şi nu se pot bucura de o jucărie sau o carte.

Şcolarii se chinuiesc în fiecare seară să-şi facă lecţiile la lampă sau la lumânare, în timp ce ceilalţi trei aleargă prin casă (impropriu spus casă), ţipă, se joacă, pentru că nu pot fi separaţi de ceilalţi. Nu au unde să fie mutaţi. În plus, în bordei este un fum înecăcios, atât de la sobă, cât şi de la lampă.

 

Scandaluri în familie

Şi parcă lipsurile nu ar fi suficiente pentru a îngreuna viaţa acestor copii, aceştia mai au parte şi de scandaluri provocate de doi fraţi ai mamei lor, care stau în aceeaşi curte. Unul este căsătorit, iar celălalt stă singur într-o cameră, dar este bolnav gradul I.

„Chiar dacă face scandaluri şi mă tratează cu răutate, eu îl ajut şi pe fratele meu bolnav. Cu atât mai mult cu cât copiii ţin la el, vor să meargă la el să se uite la televizor şi le mai spune şi poveşti, atunci când nu se simte rău şi nu face crize. Ştiu că el are şi TBC. Îmi este frică să nu se îmbolnăvească şi copiii mei”, ne-a mai povestit femeia.

Situaţia acestor copii este cunoscută şi de Primăria din Capu Câmpului, dar şi de la Protecţia Copilului Suceava. Cu siguranţă, există printre noi oameni de bine, care pot să le ducă nişte hăinuţe, jucării, rechizite sau hrană acestor copii, care riscă să trăiască bolnavi şi nefericiţi dacă vom rămâne indiferenţi la povestea lor.

 

Necesitatea unui bordei nou

Ileana Takacs a spus că marea ei dorinţă este să-şi ridice propriul ei bordei, chiar dacă tot la fel de mare, dar să fie curat, să nu plouă în el, să nu fie fum. Deşi ar avea unde să construiască, deocamdată nu are banii necesari pentru materiale. A făcut o cerere la Direcţia Silvică pentru a i se aproba lemnul pentru construcţie, dar pentru a-şi ridica o căsuţă, în care să trăiască împreună cu copiii, mai are nevoie de materiale.

O cărămidă sau un sac de ciment nu este „un capăt de ţară” pentru marile firme de construcţii din judeţ, dar pentru aceşti copii poate însemna viitorul. Credem că vor exista întreprinzători care vor ajuta această familie să-şi construiască o cameră, în care să-şi crească copiii în linişte. Pentru orice ajutor puteţi merge direct la aceşti copii acasă, în Capu Câmpului - Pârâu Larga Deal, sau la Primăria Capu Câmpului – asistenţă socială - telefon 0230 539 222.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Cinci fraţi, condamnaţi la sărăcie.

Comentarii