Măslinii din Grădina Ghetsimani, printre cei mai vechi copaci din lume

Măslinii din Grădina Ghetsimani, locul în care creştinii cred că Iisus s-a rugat înainte de a fi răstignit pe cruce, au o vechime de cel puţin 900 de ani, arată un studiu recent realizat se cercetătorii italieni şi citat de reuters.com.

Rezultatele unor teste realizate asupra măslinilor din Grădina Ghetsimani nu pun sub semnul îndoielii faptul că arborii sunt aceiaşi sub care s-a adăpostit Iisus atunci când s-a rugat şi, mai târziu, când a fost trădat de Iuda, pentru că, spun specialiştii, măslinii au capacitatea ca, după ce au fost tăiaţi, să răsară din nou din aceeaşi rădăcină.

"Nu putem înlătura ipoteza că au fost supuşi unui proces de reîntinerire atunci când au încetat să mai fie productivi sau când s-au uscat", spune profesorul cercetător Antonio Cimato, coordonatorul studiului. Acesta a prezentat rezultatele cercetării colegilor săi de la National Research Council of Italy Trees, Timber Institute şi alte câteva universităţi de prestigiu, vineri, la Roma.

"Dar, daţi-mi voie să adaug: plante cu o vârstă mai mare decât măslinii în cauză nu sunt citate în literatura noastră ştiinţifică. Măslinii la care fac referire sunt printre cei mai bătrâni copaci din lume", susţine cercetătorul.

Datarea cu carbon efectuată pe opt mostre recoltate de la cele mai vechi părţi ale trunchiurilor măslinilor din Grădina Ghetsimani, a arătat că trei dintre acestea proveneau din anii 1092, 1116, respectiv 1198.

Ceilalţi cinci măslini din Ghetsimani – care în limba aramaică, vorbită de Iisus, însemna "presă de ulei" – nu au putut fi testaţi pentru că erau noduroşi, iar trunchiurile lor foarte găunoase.

Menţionată de câteva ori în Noul Testament, mica pădure se află la poalele Muntelui Măslinilor din Ierusalim, un loc considerat sfânt pentru religiile creştină, iudaică şi musulmană.

În ciuda "vârstei" lor înainte, măslinii sunt în stare perfectă de sănătate şi nu au fost afectaţi de poluarea din zonă, mai spun cercetătorii.

O analiză a ADN-ului arborilor a demonstrat că toţi au fost plantaţi din aceeaşi "plantă-părinte", probabil în încercarea de a păstra soiul, mai spun autorii studiului.

Pierbattista Pizzaballa, custode al Pământului Sfânt, din partea Ordinului Franciscan - care se ocupă cu administrarea zonei -, spune că aceste noi descoperiri demonstrează o încercare de a transmite o moştenire preţioasă viitoarelor generaţii.

"Întrebarea nu este dacă aceştia sunt chiar copacii care l-au adăpostit pe Iisus, ci dacă acela este locul la care se face referire în evanghelii. Şi acesta este cu siguranţă locul, nu mai este nici o îndoială", spune Pizzaballa.