O secvenţă cromozomială moştenită de la un virus străvechi, descoperită în genomul uman

Descoperirea unui nou material genetic, moştenit din secvenţa cromozomială a unui virus străvechi, în genomul omului şi al altor mamifere ar putea permite o mai bună cunoaştere a evoluţiei umane şi chiar a maladiilor mintale actuale, potrivit unui studiu publicat în revista Nature.
Potrivit AFP, un singur grup de virusuri, - retrovirusurile - era cunoscut pentru faptul că a lăsat urme în genomul mamiferelor: aproximativ 8% din genomul uman este constituit din elemente cromozomiale provenind de la câteva retrovirusuri străvechi, a explicat Keizo Tomonaga, de la Universitatea Osaka din Japonia, coordonatorul acestui studiu.
Cercetătorii japonezi au descoperit că virusul maladiei Borna (BDV), care poate, în prezent, să infecteze celulele creierului uman şi ale altor mamifere, integrase, în urmă cu 40 de milioane de ani, o parte din materialul său genetic în ADN-ul primatelor şi, mai recent, în cel al anumitor subspecii de veveriţe.
Acest virus este responsabil de declanşarea epidemiilor de meningoenfacelită la animale (cai şi oi).
Elemente genetice similare celor provenind din acest virus au fost descoperite în genomul uman, în genomurile altor primate (cimpanzei, gorile, urangutani, macaci), dar şi în cele ale unor marsupiale, rozătoare şi în cel al elefanţilor.
Două dintre aceste gene descoperite în genomul uman ar putea fi funcţionale, însă modul lor de funcţionare a rămas un mister pentru cercetători.
Studiile anterioare au relevat faptul că elementele genetice moştenite de la retrovirusuri străvechi ar putea juca un rol protector împotriva infecţiilor, la oi şi la şoareci.
La primate, două gene derivate din două retrovirusuri străvechi "produc în prezent proteine esenţiale pentru formarea placentei".
Retrovirusurile, din categoria cărora face parte şi actualul virus HIV, care provoacă maladia SIDA, trebuie să îşi integreze materialul genetic în ADN-ul celulei pe care o infectează pentru a o determina pe aceasta să lucreze în favoarea lor. Nu este însă şi cazul virusului Borna, iar descoperirea unor urme ale genelor acestui virus în genomul mamiferelor este cu atât mai uimitoare.
Inserarea aleatorie a genelor virusului Borna în genomul mamiferelor - încă posibilă şi în zilele noastre, la nivelul neuronilor pe care acest virus îi infectează, aşa cum au verificat cercetătorii - reprezintă o nouă sursă de mutaţii genetice ce pot să explice evoluţiile istorice din trecutul speciilor, dar şi varietatea simptomelor maladiilor mintale actuale.
Oamenii de ştiinţă niponi, deşi recunosc faptul că anumite aspecte ale teoriei lor rămân controversate, au avansat totuşi ipoteza existenţei unei anumite legături între infectarea cu virusul Borna şi anumite tulburări de natură psihiatrică, precum schizofrenia.