Mercur, cea mai mică planetă a sistemului nostru solar, se contractă, potrivit imaginilor transmise de sonda spaţială Messenger în ianuarie 2008, au anunţat specialiştii Agenţiei spaţiale americane (NASA), citaţi de telegraph.co.uk.
Sonda Messenger, care şi-a început călătoria spre Mercur în urmă cu patru ani, a furnizat noi informaţii, care vin în sprijinul ideii că cea mai apropiată planetă de Soare se contractă.
Cercetătorii NASA au dat publicităţii imagini ale neregularităţilor de la suprafaţa planetei, care ar fi rezultatul activităţilor vulcanice şi nu al impactului asteroizilor, aşa cum s-a crezut până de curând.
Planeta a pierdut până în prezent aproximativ 3 mile (4,8 kilometri) din diametrul său de 3.000 de mile (4.800 de kilometri), de la naşterea ei.
Messenger a indicat că acest fenomen de contracţie a planetei, prin răcire, este mai important decât s-a crezut anterior.
Survolul din 14 ianuarie 2008, efectuat de Messenger, a permis revelarea feţei ascunse a lui Mercur. 55% din suprafaţa planetei nu a mai putut fi observată până atunci.
Astronomii cred că Mercur a suferit schimbări profunde în topografia sa în urmă cu 3 - 4 miliarde de ani, sub efectul unei intense activităţi vulcanice, aşa cum o arată straturile extinse de lavă din craterele imense.
"Imaginile ne arată că Mercur nu a fost întotdeauna o planetă inactivă", a explicat James Head, geoplanetolog la Universitatea Brown (Rhode Island), coordonator al studiului, apărut în revista Science.
"Acum vrem să vedem când şi de ce au dispărut de pe Mercur activităţile vulcanice", a adăugat acesta.
Controverse
Originile numeroaselor cratere de la suprafaţa lui Mercur, care la prima vedere seamănă cu cea a Lunii, au constituit obiectul unor controverse, după ce sonda Mariner, prima care s-a apropiat de planetă, în trei reprize (1974 - 1975), a transmis imagini ale ei. Messenger a fost a doua sondă care a survolat Mercur.
În ansamblu, caracteristicile geologice indică faptul că, faţă de măsurătorile precedente, compresia gravitaţională a lui Mercur este cu o treime mai mare.
Deşi Mercur este format în proporţie de 60% din fier, potrivit greutăţii sale, metalul este relativ rar la suprafaţa şi, probabil, şi în crusta şi mantaua sa, lucru neobişnuit în comparaţie cu alte planete ale sistemului solar.
Cele şapte instrumente de pe Messenger au permis măsurarea mai detaliată a câmpului magnetic al lui Mercur şi au analizat efectele spaţiului din jurul planetei.
Observaţiile sondei Messenger arată că, în ansamblu, Mercur ar fi o planetă dinamică.
Potrivit acestora, atmosfera şi regiunile din spaţiu, situate la interiorul şi exteriorul câmpului său magnetic, sunt extrem de interconectate.
Messenger (Mercury Surface, Space Environment, Geochemistry and Ranging) s-a apropiat la aproximativ 200 de kilometri de suprafaţa lui Mercur pe 14 ianuarie.
Sonda va efectua două alte survoluri ale lui Mercur, în octombrie 2008 şi în septembrie 2009, după care se va reaşeza pe orbita acestei planete în martie 2011.
Messenger a fost lansată pe 3 august 2004, cu o rachetă Delta II. Sonda va parcurge, în cei 6,5 ani cât durează misiunea, 7,8 miliarde de kilometri.