Lucian AVRAMESCU

O cunoştinţă m-a sunat în zori să mă întrebe ce şi cum? Ce şi cum ce? Cu ce se întâmplă în Bucureşti şi în ţară!

Nu ştiu! Eu m-am procopsit cu o răceală şi, din odaia unde mă aflu, nu-mi analizez decât frisoanele. Deschide televizorul! Deschid. Ştii ce se va întâmpla mai departe? Strada fierbe ca la tine în curte ceaunul de făcut săpun pe vremuri. Apoi se încheagă, adoarme. Pe asta mizează Dragnea.
Discuţia s-a încheiat din lipsa unui partener de dialog viabil. Eu nu sunt bun de dialog acum.
Butonez, rămas lângă paracetamol, câteva televiziuni. De la fiecare înţeleg altceva. De la toate că în noaptea trecută Guvernul a decis să dea drumul ordonanţelor de modificare a legislaţiei penale. Ce voiau să facă de la început au pus în practică noaptea trecută. Ce urmau să facă în şedinţa în care a intrat buzna peste ei Iohannis, au făcut-o acum.
Noaptea e un sfetnic bun! De data asta nu prea cred că a fost un bun sfătuitor pentru Dragnea. Zic acest nume ca pe un termen generic, fiindcă în spatele respectivului politician sunt alţii, mai puternici ca el.
Regretatul profesor de drept Tudor R. Popescu, cu care am locuit în aceeaşi curte în Bucureşti, până s-a săvârşit din viaţă, mi-a înşirat cândva cele 16 – parcă atâtea a spus – încălcări ale Dreptului Roman în judecarea lui Iisus Hristos. Cea mai gravă era că acel cod, la bază şi azi, în Justiţia dreaptă şi oarbă, e că niciodată, noaptea, nu se emit sentinţe, nu se judecă. Iisus a fost judecat şi condamnat noaptea. Răstignirea lui a creat o religie care e vie şi azi, după 2.000 şi ceva de ani.
De ce au judecat şi decis cei de la putere, noaptea trecută, asupra unor coduri care fac varză legislaţia penală şi care sunt subiect al revoltei unei bune părţi a populaţiei şi a întregului corp judecătoresc? Strada, înţeleg, fierbe puţin şi se plictiseşte. Strada oboseşte iute. Strada nu e poporul! Oare? Ceauşescu n-a crezut în stradă şi s-a păcălit.