Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere video
Agenţia Associated Press a circulat povestea în toată lumea cu titlul „Ţărani români anchetaţi pentru că au muncit la un pod”. Tot AP i-a întrebat pe procurori ce vor face cu plângerea penală, iar ei au răspuns că mai întâi trebuie să îi identifice pe făptaşi. Va fi interesant, la pod au muncit vreo 200 de oameni şi alţi 1200 de săteni au semnat pe o listă că sunt de acord cu construcţia podului provizoriu de lemn.
Enervantă este aici folosirea legii ca instrument orb de represiune. Strict legal vorbind, autorităţile au dreptate: oamenii nu au avut autorizaţie. Dar acesta este scopul legii? După ce i-a lăsat baltă pe oamenii care trebuiau să îşi plimbe morţii 30 de kilometri până la cimitir pe o rută ocolitoare plină de noroi, statul devine al naibii de legalist şi îi anchetează. Adică, vezi bine, legea e lege şi ea se aplică drastic. Dar numai când ne convine.
După patru ani în care s-a ascuns după fustele Parlamentului şi nu a răspuns niciodată public cum de consulul român în China era plătit de noi să-i furnizeze materiale cumpărate cu bani gheaţă trimişi în plic (ce stil de mafiot cu fiţe!), Adrian Năstase se dă de ceasul morţii că se încalcă şi legea şi Constituţia. Despre carta ONU nu zice nimic. În stilul său care se vrea ironic, dar e doar penibil, Năstase spune în Parlament înainte de votul care trebuia doar să-l facă egal cu noi toţi, adică să poată fi trimis în judecată: "Vă voi solicita să ignoraţi prevederile Constituţiei şi să acceptaţi cererea procurorilor de a permite începerea urmăririi penale, în aşa fel încât, în final, justiţia să se pronunţe. Prin această cerere, sunt conştient că eu însumi încalc legea, dar cer şi colegilor mei să participe la asta şi să voteze împotriva propriilor lor convingeri".
Vai, vai ce tragedie antică! Observaţi ce spirit legalist! Când a numit oameni în funcţie pentru a face uitat dosarul de spălare de bani al nevestei, când a făcut chetă pe la firmele de construcţii pentru partid folosindu-se de funcţia sa, când l-a şantajat pe consulul din China că îl denunţă de securist – în nici unul dintre momentele astea, Adrian Năstase nu a avut nici o sclipire legalistă în ochi. Acum, vedem bine, Constituţia şi legea sunt menite să-i apere potlogăriile. Halal stat poliţienesc, care nu e în stare în patru ani să trimită nişte dosare în faţa judecătorilor!
Dar nici cu PD-L nu mi-e ruşine. Costel Iancu fusese numit şef la Administraţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, deşi e anchetat pentru acte desprinse parcă dintr-un film cu mafioţi. În nişte poze publicate de Evenimentul Zilei, un om răpit de Iancu e legat cu un lanţ şi are agăţată de gât o plăcuţă pe care scrie ”Sunt o zdreanţă. Să nu faceţi ca mine. Am făcut o greşeală cu dom Costel”. Dacă nu înţelegeţi, mai uitaţi-vă la Clanul Soprano: omul făcea poze celor ajunşi pe mâna sa, ca să îi sperie pe viitorii ”clienţi”. Cum ridicolul era prea mare, Iancu a fost demis. Nu înainte ca sprijinitorul său politic, Radu Berceanu, să îşi exprime public bănuielile că şi Iancu e anchetat într-un dosar politic şi e nevinovat până nu e condamnat. Legalism pur din nou. Adică nici când vedem poze de genul ăsta nu ne credem ochilor, poate că omul respectiv avea un fel de fetiş, se lega în lanţuri, se dezbrăca la pielea goală şi purta plăcuţe cu ”dom Costel” la gât, aşa ca hobby, în timpul liber. Uimitor!
Aşa se întâmplă când legea bate bunul simţ. Nesimţirea lor e groasă, se pricep să întoarcă legea din vorbe. Întrebarea este dacă îi credem.
