GEA: Plăţile către România din fonduri structurale vor fi de minimum 2 miliarde de euro în acest an

"Plăţile de fonduri structurale vor fi de cel puţin 2 miliarde de euro în acest an. Totuşi, estimările nu au o relevanţă foarte mare, ci vreau să văd latura calitativă, respectiv că se deschid şantiere, că se angajează oameni, etc", a spus Pîslaru pentru MEDIAFAX.

El a explicat că problema absorbţiei trebuie discutată din punctul de vedere al cantităţii, respectiv suma de bani utilizată, dar şi al calităţii, respectiv modul în care sunt utilizate fondurile.

"În 2008 a fost deschisă suma de 1,014 miliarde de euro, iar în 2007 nu s-a utilizat nimic. Valoarea proiectelor depuse a fost de 1,937 miliarde de euro, iar cele eligibile au totalizat 535,9 milioane de euro. Dintre acestea, 100 de milioane de euro au fost contractate şi nu s-a efectuat nici o plată", a arătat oficialul Grupului pentru Economie Aplicată (GEA), în cadrul seminarului "Franţa - România: împreună în Europa în faţa crizei".

El a menţionat că, totuşi, România nu a pierdut "nici un ban" până în prezent şi că sumele pentru 2007 vor fi irosite doar dacă nu vor fi trase până la 31 decembrie 2011.

Legislaţia europeană prevede că fondurile alocate anilor 2007, 2008, 2009 si 2010 pot fi trase pe o perioadă de până la patru ani, în timp ce fondurile alocate anilor 2011, 2012 si 2013 pot fi
trase pe o perioadă de până la trei ani.

Alocarea totală de fonduri structurale pentru România este de 19,2 miliarde de euro, dintre care 1,2 miliarde de euro pentru mediul productiv, circa 1,3 miliarde de euro pentru training şi alte alocări indirecte prin contracte de lucrări de infrastructură sau prestări servicii pentru beneficiarii publici/privaţi.

"Suma este însemnată, dar nu este foarte mare dacă raportăm la numărul de locuitori. Cehia are de cinci ori mai mult ca România dacă luăm în calcul acest indicator", a arătat Pîslaru.

El a mai arătat că temerea că sectorul privat din România nu ştie şi nu poate să facă proiecte este "total falsă".

"Proiecte există, dar peste 50% din acestea sunt respinse pentru chestiuni administrative, respectiv că lipşeşte un document. Acestea nici nu se deschid", a explicat Pîslaru.

Explicaţia oficială pentru această situaţie este că nu există suficientă experienţă în piaţă în pregătirea de proiecte, dar Pîslaru consideră că o explicaţie alternativă ar fi documentaţia greoaie şi stufoasă, precum şi comunicarea slabă cu beneficiarii potenţiali, cu cei care au depus proiecte şi cu firmele de consultanţă.

Astfel, de exemplu pe segmentul întreprinderilor mari au fost depuse anul trecut 123 de proiecte, prin care se solicitau 215 milioane de euro, care reprezintă aproximativ 36% din alocarea totală din perioada 2007-2013, de 601 milioane de euro.

Întreprinderile mijlocii au depus în 2008 un număr de 572 de proiecte, prin care se cereau 622 de milioane de euro, în timp ce companiile mici au realizat 676 proiecte şi au solicitat tot 622 de milioane de euro.

Oficialul GEA a realizat o analiză în legătură cu problemele existente la nivelul absorţiei fondurilor europene şi a formulat mai multe recomandări pentru îmbunătăţirea situaţiei.

Astfel, el a atras atenţia că există, printre altele, probleme de structură instituţională (este nevoie de claritate şi stabilitate), de resurse umane (necesitatea unei planificări mai adecvate), de lichiditate şi garanţii, simplificare administrativă, de reglementare (nevoie de legislaţie privind Parteneriatul-Public-Privat),

Pîslaru recomandă rezolvarea problemelor de evaluare/selecţie, pregătirea personalului pentru implementare/monitorizare, implicarea Guvernului prin CEC / Eximbank şi discuţii cu restul sistemului bancar pentru a debloca creditele, folosirea de garanţii pentru IMM, etc.