Ministrul Muncii, Paul Păcuraru, a declarat că în ultima şedinţă a Guvernului a fost aprobat un memorandum pentru „calcularea” şi „soluţionarea” problemei grupelor de muncă.
Ministrul a spus într-o conferinţă de presă, că prin proiectul de lege pe care l-a propus în urmă cu câţiva ani, când era senator, ar fi trebuit, pentru a rezolva problema grupelor de muncă, să se aloce din bugetul Casei Naţionale de Pensii peste 800 de milioane de euro.
Anecdota lui Păcuraru.
„Am să vă spun o anecdotă. Eu am iniţiat un proiect de lege, când eram parlamentar, prin care propuneam o soluţie pentru problema grupelor de muncă. Când am ajuns ministru a trebuit să dau aviz negativ pe propriul proiect de lege, pentru că bugetul nu putea susţine o sumă aşa de mare. Nu putem susţine costuri de 800 milioane euro pentru rezolvarea problema grupei. 800 milioane euro din 13 miliarde de euro, cât este bugetul Casei de Pensii, reprezintă 7-8 la sută, ceea ce este foarte mult”, a declarat Păcuraru.
El spune că efortul financiar ar fi cu atât mai mare cu cât, din 2009, este preconizată o nouă mărire a punctului de pensie. „La anul urmează o nouă majorare a pensiilor. Acum, valoarea punctului de pensie este 581 lei RON, iar la anul va fi 779 lei RON, deci va fi o creştere de 34 la sută, ceea ce înseamnă foarte mult. Punctul de pensie a fost majorat, din 2004, de la 286 lei RON la 581 lei”, a mai spus Păcuraru.
Ministrul Muncii a declarat că, în ultima şedinţă de Guvern, a fost aprobat un memorandum care urmăreşte soluţionarea problemei grupelor de muncă.
Se caută soluţia cea mai bună.
„Vom face o serie de simulări pentru a găsi formula cea mai bună. Pentru anul de grupă în care s-a lucrat să se dea un coeficient care să se ducă în calculul punctului de pensie. Valorile care s-au dat până acuma şi care erau şi în proiectul meu de lege, erau nişte valori maximale. Aceste valori au dus la suma de 800 de milioane de euro. Simulând înseamnă să schimbăm coeficienţii până te duci într-un cost suportabil”, a spus Păcuraru.
Ministrul liberal a precizat că pentru implementarea de către Casa Naţională de Pensii a soluţiei care va fi găsită prin simulări este nevoie de şase săptămâni.
Paul Păcuraru susţine că, înainte de 1989, în condiţii grele de muncă au lucrat în jur de „400-450.000” de persoane, însă după anii 1990, numărul persoanelor care au beneficiat de încadrarea în grupa I şi II a crescut „semnificativ”, ajungându-se la peste două milioane de beneficiari.
„Aceste populisme care s-au făcut în anii '90 au rămas acum pe nota de plată. Acum, când începi să calculezi câţi beneficiari de grupă are România, în loc să ai 450.000, câţi s-ar fi adunat, ai peste două milioane de beneficiari de grupă şi suma necesară pentru a soluţiona această problemă este una foarte mare”, a explicat ministrul Muncii.