Grigore Vieru, apostolul idealului de reunire

Grigore Vieru a fost incontestabil un poet de un lirism aparte. Pe bună dreptate despre el se scrie că este în spirit eminescian şi că poezia sa este de o valoare deosebită. Grigore Vieru a desfăşurat pe timpul vieţii o activitate intensă pentru triumful cauzei româneşti în Basarabia. El a avut credinţa în triumful unei cauze sfinte. Ce daruri mai preţioase ar fi putut face ţării apostolul idealului de Reunire?

Într-o luare de cuvânt la tribuna din Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău, Grigore Vieru a spus: „Luptăm contra unui duşman comun, Rusia. Astăzi ne uneşte pe toţi un scop comun, care este şi scopul real al luptei noastre.” Aceste cuvinte au fost rostite în anul 1992, în ziua de 31 august, Ziua Limbii Române.

Nici după moarte, lui Grigore Vieru nu i se iartă faptul că este unul dintre cei mai mari lirici ai simţirii româneşti, alături de Mihai Eminescu, Nichita Stănescu, Adrian Păunescu.

Dacă îi înţelegem pe unii dintre poeţii din Basarabia că nu au pic de consideraţie pentru creaţia lui Grigore Vieru, îi schimb nu îi putem înţelege pe poeţii din România care gândesc la fel, şi aici este vorba şi de un oarecare Valeriu Voncu, care, într-un articol din numărul 6 din 6 februarie 2015 al revistei „România literară”, vorbeşte despre poetul Liviu Damian cum că ar fi mai mare decât Grigore Vieru, aducând ca argument faptul că Liviu Damian este un poet mai profund.

Nici acum, după şapte ani de la decesul său, poetul Grigore Vieru nu este lăsat în pace şi vor să-l îmbolnăvească şi-n moarte, aşa cum l-au îmbolnăvit şi în viaţă.

Poetul sărbătorit la Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova

În ziua de 17 februarie 2015, poetul Grigore Vieru a fost sărbătorit la Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova. În cadrul manifestării dedicate poetului a avut loc o conferinţă ştiinţifică consacrată comemorării a 80 de ani de la naşterea sa. Manifestarea dedicată sărbătoritului s-a desfăşurat în sala mică a Academiei de Ştiinţe.

Înainte de începerea conferinţei au avut loc depuneri de flori la bustul poetului din parcul Ştefan cel Mare şi Sfânt din capitala Republicii Moldova. A fost oficiat un Te Deum în memoria poetului Grigore Vieru. A luat cuvântul acad. Mihai Cimpoi, care a evidenţiat personalitatea şi opera poetului. Au mai luat cuvântul eminescologul Theodor Codreanu, care a vorbit la rândul său despre valoarea poeziei lui Vieru. Soţia poetului, doamna Raisa Vieru, în cuvinte emoţionante, le-a vorbit celor prezenţi despre soţul ei. Şi-au mai exprimat gândurile despre poet profesoara Lina Codreanu, pr. prof. Mihail Milea din Buzău şi scriitorul Mihail Sălcuţeanu, după care cei prezenţi s-au deplasat la locul de desfăşurare a manifestării.

Moderatorul acţiunii a fost dr. hab. Vasile Bahnaru, director al Institutului de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, care a ţinut să le spună celor prezenţi că Grigore Vieru rămâne eternizat în poezia românească şi că alfabetul limbii române în care a gândit poetul rămâne etern.          Vicepreşedintele Academiei, Ion Tighineanu, i-a salutat pe participanţii la comemorarea poetului spunând „Grigore Vieru este mai mult decât un mare poet, este şi un important reper naţional. El ne-a apropiat de izvoare şi a răspândit ideea de Patrie. A fost o personalitate de o neînfrântă putere spirituală. Să-l stimăm, să-l căutăm pe marele Grigore Vieru.”

Criticul literar, eminescologul, academicianul Mihai Cimpoi, în luarea sa de cuvânt, a vorbit despre rapsodul şi liricul Grigore Vieru, spunând: „Vieru este în sensul clasic şi un tribun. Grigore Vieru s-a impus prin ludic şi un deosebit discurs etic”, şi amintind în încheiere: „Cearta dintre cei noi şi Vieru cel vechi s-a dovedit o absurditate; în fond el e foarte <aproape> de postmodernism, în primul rând prin ludic, dar şi prin discursul epic, folosirea jurnalistică a inventarului autobiografic.”

Directorul Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” de la Chişinău, acad. Valeriu Matei, a vorbit despre „Influenţe eseniene şi blagiene în lirica de început a lui Grigore Vieru”. Expunerea sa a fost de o înaltă ţinută intelectuală, cu argumente şi exemple din creaţia lui Blaga şi a poetului rus Serghei Esenin.

Directorul Institutului de Filologie, Vasile Bahnaru, a vorbit despre aspectul lingvistic şi stilistic din creaţia poetului şi despre lexicul poeziei lui Grigore Vieru.

Eminescologul Theodor Codreanu a evidenţiat dimensiunea operei lui Grigore Vieru, despre dimensiunea romantică a creaţiei sale spunând că „Grigore Vieru se trage din trunchiul viguros al lui Mihai Eminescu.” Tot Theodor Codreanu a făcut o paralelă între creaţia eminesciană şi cea a lui Vieru. În încheiere a spus că Grigore Vieru stă de vorbă cu toată lumea.

Dr. hab. Andrei Ţurcanu a spus că Grigore Vieru este un poet complex, un poet prolific, un poet care vine din Mihai Eminescu şi din limba română.

Academicianul Aurelian Dănilă, la rândul său, a amintit despre cum a trecut Grigore Vieru prin muzică, spunând că multe dintre poeziile lui Vieru au fost puse pe muzică de Doina şi Ion Aldea Teodorovici.

Nina Corinschi a vorbit despre creaţia lui Vieru şi despre lirismul ca esenţă poetică. Scriitorul Mihail Sălcuţeanu din Buzău, la rândul său, le-a spus celor prezenţi că a avut bucuria de a-l cunoaşte pe poet şi de a fi în mai multe rânduri în preajma sa. Pr. prof. Mihail Milea din Buzău, în luarea sa de cuvânt, a ţinut să evidenţieze ce înseamnă Patria în creaţia lui Grigore Vieru, spunând: „Vieru n-a murit, este prezent aici, îl simt. Vieru există în versuri. Am venit să vă spun că Grigore Vieru este viu în lumea întreagă, în Patrie este Dumnezeu, iar în Patria lui Grigore Vieru ne regăsim cu toţii.” 

Soţia poetului, Raisa Vieru, în luarea de cuvânt, a vorbit despre opera soţului ei şi că ea este sigură că spiritul lui este cu noi şi a mai adăugat că multe dintre cântecele creaţiei sale sunt adevărate stări sufleteşti care ajung la sufletul fiecăruia. Lui îi plăcea să cânte „Floare micşunea” scrisă de el şi cânta când avea ocazia. De menţionat faptul că sărbătorirea lui Grigore Vieru este şi dovada faptului că întreaga creaţie este darul lui dat limbii române.

Inedite despre Grigore Vieru

Ne aflăm în posesia unei fotografii descoperite după zece ani în arhiva prof. univ. dr. Vasile M. Demciuc de la Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava. Fotografia îl înfăţişează pe poet alături de Stelian Gruia şi Vasile M. Demciuc în anul 1995, la Putna, atunci când Grigore Vieru a venit să-l sărbătorească pe Mihai Eminescu. Pe o carte cu autograf, oferită lui Nae Simion Pleşca, găsim un autograf dat pe care-l redăm ca inedit: „Dragilor Lidia şi Simion, De la Lidia şi Simion - să-i apere Dumnezeu, să-i apere dragostea, să-i apere Dan şi Sorin, să-i apere norul. Cu dragoste şi credinţă în izbânda dreptăţii noastre, Grigore Vieru, 16 aprilie 2008.” Un alt autograf, dat lui Mihail Sălcuţeanu de la Buzău, pe o poezie a lui Grigore Vieru din Revista „Literatura şi Arta” din 15 iunie 2008, găsim următoarele: „Ne-au văluit ca pe jivini, ne întorsesem ca creştini”.

Desigur că mulţi sunt cei care au gânduri scrise de Grigore Vieru sau rânduri despre creaţia unor prozatori şi poeţi, şi-i rugăm pe această cale să trimită ineditele pe adresele revistelor „Flacăra lui Adrian Păunescu” - adrianpăunescuro@yahoo.com şi pe adresa revistei „Literatura şi Arta” - literaturasiarta_md@yahoo.com.

MIHAI SULTANA VICOL